Restanţele populaţiei la credite au sărit în septembrie şi de pragul de 7 mld. lei (1,6 mld. euro), acumulând o creştere de 42% pe ultimul an. Comparativ cu septembrie 2009, volumul restanţelor s-a triplat.
Dinamica restanţelor exprimate în lei este influenţată vizibil de deprecierea leului în condiţiile în care peste 60% din creditele de retail sunt în euro. Astfel restanţele exprimate în lei la credite în euro s-au majorat cu 37% în ultimul an şi sunt de 3,6 ori mai mari decât în 2009.
Ponderea restanţelor la credite în euro a urcat la 38% din total, faţă de 35% în septembrie 2010, apropiindu-se de cota restanţelor la împrumuturi în lei, care se ridică la 43%. A treia felie semnificativă revine creditelor în franci elveţieni, sumele neachitate la timp înregistrând o dublare pe acest segment în ultimul an.
Volumul restanţelor cu întârzieri între 30 şi 60 de zile, adică cele pentru care bancherii au cele mai mari şanse de reglare a comportamentului de plată, a scăzut cu circa 13% în ultimul an. În acelaşi timp însă a sărit cu 34% totalul sumelor la care s-au acumulat peste 90 de zile de neplată, depăşind pragul de 5 mld. lei (1,16 mld. euro). Acestea sunt provizionate automat şi în multe cazuri bancherii pot "să le pună cruce" pentru că nici garanţiile nu mai acoperă debitele rău-platnicilor. Alte credite însumând 1,7 mld. lei sunt raportate către BNR ca fiind în proces de colectare, suma fiind mai mare cu 75% faţă de acum un an.
Potrivit BNR, datele menţionate provin de la 36 de bănci şi 18 instituţii financiare nebancare, imaginea fiind relevantă pentru situaţia unui sistem financiar afectat puternic de prelungirea recesiunii şi de revenirea foarte lentă a veniturilor populaţiei.
În plus, tendinţa de depreciere a leului din ultimele două luni pune presiune suplimentară pe clienţii persoane fizice cu venituri în lei. Băncile au ajuns deja să vândă euro la casele de schimb cu peste 4,4 lei.
La prima vedere, BNR nu mai este la fel de preocupată ca alte dăţi de acest aspect al protejării portofoliilor băncilor.
"Realitatea este că la cursul de schimb începem să ne uităm mai puţin pentru că nu avem încotro", a spus ieri guvernatorul BNR Mugur Isărescu.
Aşa că băncilor nu le rămâne decât să monitorizeze şi mai atent plata ratelor şi să strângă provizioane. La sfârşitul lunii septembrie aceste buffere de acoperire a pierderilor din credite trecuseră de 30 de miliarde de lei (aproape 7 miliarde de euro), nivel mai mare cu aproximativ o treime faţă de acum un an.
Pe de altă parte, volumul total al creditelor clasificate deja de bănci ca pierdere a trecut tot în septembrie de 40 mld. lei (9,3 mld. euro).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
