PIB-ul la jumătatea anului 2018. După stagnarea din T1, faţă de T4/2017, economia are un plus de 1,4% în T2 şi oferă optimism pentru un avans de 4% pe întreg anul

15 aug 2018 Autori: Iulian Anghel , Răzvan Botea

După ce, în trimestrul I, a stagnat faţă de T4 2017, PIB-ul a făcut un salt de 1,4% în T2, faţă de T1, iar perspectiva unei creşteri de 4% pe întreg anul se consolidează.

Datele publicate marţi de INS arată că economia a crescut în în semestrul I, faţă de S1 2017, cu 4% (serie brută), iar în trimestrul al doilea, faţă de T2 2017, cu 4,1%. În T2 2018, faţă de T1 2018, creşterea a fost de 1,4%, cea mai mare din UE.

Rezultatele din T1, când economia a stagnat faţă de T4 2017, a dat fiori economiştilor, care şi-au dus în jos perspectivele de creştere pentru 2018, de la 4-5% pe întreg anul, la 3,5-4%. Cu datele din T2, perspectiva consolidării creşterii spre 4% este din ce în ce mai pronunţată.

Totuşi, ceea ce este bun pentru economie nu este suficient pentru guvern care şi-a fundamentat bugetul consolidat în 2018 pe o creştere de 5,5%. Or, cu o creştere de 4%, executivul va fi forţat fie să taie din cheltuieli, fie să-şi calce angajamentul de a păstra deficitul fiscal la sub 3% din PIB.

„Cel mai probabil, deficitul bugetar va depăşi 3% din PIB. În plus, riscul extern este foarte mare, mai mare decât în ultimii ani”, comentează economistul Aurelian Dochia.

Pentru economistul Ionuţ Du­mitru, creşterea de 5,5% anticipată de guvern este cvasiimposibilă. Pentru că, a arătat el la emisiunea ZF Live de marţi, industria a crescut destul de bine în T2, în schimb construcţiile merg foarte prost.

Serviciile şi-au mai temperat creşterea, iar agricultura poate aduce surprize neplăcute, ţinând cont de faptul că există fluctuaţii foarte mari în acest domeniu: în 2016 şi 2017 am avut o creştere foarte mare în agricultură, iar 2018 a venit cu condiţii climatice foarte dificile şi probabil că agricultura va trage PIB-ul în jos.

Consumul - care a asigurat creş­terea economică puternică din 2017, de 6,9%, - s-a mai temperat şi el, dar, în continuare, avem un exces de consum, peste dinamica PIB - un plus de 2%, după cum estimează BNR.

Ultimele cifre de la Statistică arată o dinamică a salariilor în economie în jur de 14-15%, ceea ce asigură, într-un fel, un consum ridicat, fapt anticipat, de altfel, de Banca Naţională, care crede că şi în 2018 consumul va fi motorul economiei, chiar dacă ritmul de creştere va fi mult redus.

„Dinamica salariilor este una destul de alertă. Pe de-o parte, creşterile în sectorul public sunt foarte mari şi aici sunt vulnerabilităţi foarte mari pe care ni le creăm, pentru că factura de salarii din sectorul bugetar este la maxime istorice, mai mare decât la nivelul de dinainte de criză (9,1% din PIB - n.red.). Companiile din sectorul privat se confruntă cu criza forţei de muncă şi trebuie să plătească mai mult, pentru că altfel le pleacă salariaţii, şi foarte mulţi pleacă în sectorul public”, arată Dumitru.

Tocmai factura socială foarte ridicată pe care guvernul s-a angajat să o achite îi pune acum probleme mari. Totuşi, în cazul în care economia va decelera mai puternic, este foarte puţin probabil ca oricare partid politic să taie din cheltuielile rigide - salarii, pensii - mai ales în contextul în care şi 2019 şi 2020 sunt ani electorali. Astfel, cel mai probabil se va continua reducerea investiţiilor publice. O altă variantă este creşterea veniturilor la buget prin majorarea taxelor şi impozitelor, arată Dumitru.

Pe de altă parte, o creştere de 4% este mai aproape de realitatea eco­nomiei. Recent, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, arăta că, dacă este asigurată creştere sustenabilă, în apropierea potenţialului de 4%, pe termen lung, este mult mai bine: „La nivel istoric, în economia mondială s-a arătat că ţările care au apăsat prea tare pe acceleraţie şi au avut 7%, după care căderi spre zero sau chiar negative, după care iar în sus, pe termen lung, la 20 de ani, au progresat mai puţin decât cele care au mers cu 4% sau 5% pe perioade mai îndelungate. Mergem mai temperat, dar mai sigur“.

Creşterea economică este, prin urmare, bună, dar insuficientă pentru guvern, care fie trebuie să facă ajustări, fie să depăşească deficitul bugetar stabilit la sub 3% din PIB.

„Se apropie nota de plată, pentru că este greu să finanţezi, pe o creştere economică sub anticipări, toate planurile la care te-ai angajat - majorări de salarii şi de pensii, concomitent cu reducerile de salarii. În plus, contextul internaţional este din ce în ce mai tulbure. Suntem departe de situaţia din 2009, dar, având în vedere situaţia din pieţele externe, trebuie să fim atenţi să nu devenim, alături de alţii, «victime inocente»”, crede economistul Aurelian Dochia.

Pentru economistul Dragoş Cabat şi mai greu va fi anul viitor, când economia, crede el, va înregistra fie un recul, fie va avea o creştere nesemni­ficativă, pentru că motorul care a asigurat creşterea, anume consumul, îşi epuizează combustibilul.

În aceeaşi vreme, motorul in­vestiţiilor nu a pornit, prin urmare, deo­camdată, este greu de aşteptat ca viitoarea creştere să vină din investiţii.

 

Avem creştere economică, dar niciun ban pentru atât de invocatele investiţii în spitale „regionale“ sau „republicane“

 

Dragoş Cabat, economist

Creşterea este foarte bună, deocamdată. Mă aşteptam la un avans de sub 1% în T2 faţă de T1. Cu datele de acum, vom avea, pe întreg anul, o creştere de 3,5-4%. Este o creştere robustă, dacă o comparăm cu ceea ce se întâmplă la nivel internaţional. Pentru creşterea economică internă, problema va apărea anul viitor pentru că motorul acestei creşteri, consumul, nu va mai da randamentul din ultimii doi ani întrucât carburantul – reducerile de taxe şi majorările de salarii – s-a epuizat. Anul viitor vom avea o creştere între plus 1% şi minus 1%. Pentru buget, problemele vor fi încă din acest an, pentru că deficitul bugetar angajat, de 3% din PIB, va fi depăşit, dacă nu se taie drastic din din investiţii. Iar din investiţii de unde să mai tai, când ele sunt atât de jos? Probabil că ceva de pe la spitale. Avem creştere economică, dar niciun un ban pentru atât de invocatele investiţii în spitale „regionale“ sau „republicane“.

 

 

Creşterea este bună, dar nu este suficientă pentru un buget care are nevoie de mult mai mulţi bani

Aurelian Dochia, economist

Creşterea economică este bună, suntem între primii în UE la creşterea economică. Problema nu este însă pentru creşterea economică, ci pentru bugetul care este construit pe un avans de 5,5%. Aşadar, pentru buget, creşterea de 4% nu este suficientă. Prin urmare, apare ca inevitabilă depăşirea deficitului bugetar de 3% din PIB. În trecut, în astfel de situaţii, se tăiau banii de investiţii. Anul acesta este atipic pentru că s-au făcut, în prima parte din an, investiţii mai importante (7 mld. lei la şase luni, plus 72% an/an, între care 3 mld. lei pentru tehnică militară - n.red.) şi nu mai ai spaţiul de manevră din trecut. Ministerul de Finanţe a început deja să cheltuiască din buffer (o rezervă de aproximativ

4-5 mld. euro – n.red.), dar ar fi periculos ca aceasta să se epuizeze, pentru că, atunci, eşti cu mâinile legate, nemaiputând sâ refuzi randamentul impus de pieţe la noile împrumuturi. Una peste alta, se apropie nota de plată, pentru că este greu să finanţezi, pe o creştere economică sub anticipări, toate planurile la care te-ai angajat – majori de salarii şi de pensii, concomitent cu reducerile de salarii. În plus, contextul internaţional este din ce în ce mai tulbure. Suntem departe de situaţia din 2009, dar, având în vedere situaţia din pieţele externe, trebuie să fim atenţi să nu devenim, alături de alţii, „victime inocente“.

 

Datele sunt în linie cu aşteptările analiştilor, dar prognozele guvernului sunt exagerate

Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank

Aşteptările guvernului sunt nerealiste. O creştere de 5,5%, aşa cum anticipează guvernul, este aproape imposibil de atins, în condiţiile în care în primele 6 luni avem o creştere de 4%. Ar trebui ca în următoarele 6 luni să avem o creştere spectaculoasă ca să mai putem ajunge la 5,5%. Chiar şi o creştere cu 5% mi se pare greu de atins, în condiţiile în care nu avem indicii despre o viitoare accelerare puternică a dinamicii economice.

Agricultura este un mare semn de întrebare. Producţia a fost slabă chiar dacă preţurile au fost mari, întrucât pentru PIB-ul real contează volumul. Volumele sunt semnificativ mai mici decât anul trecut, chiar dacă preţul la grâu este mai mare şi a crescut spectaculos în ultima lună. Într-un fel era previzil ca după un 2017 cu o creştere de 7%, anii următori să aducă o decelerare, pentru că nu poţi susţine un 7% doar cu  stimulente la nivel fiscal. Noi am avut o accelerare a activităţii ecnomice în ultimul an dintr-un stimul fiscal foarte puternic, poate chiar excesiv: o stimularea cererii agregate, o stimulare a consumului, provocate de reducere a de TVA, iar în ultimii ani prin creşterea puternică a salariilor şi a cheltuielilor de asistenţă socială.

 

 

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 15.08.2018

 
Cuvinte cheie:
crestere
, pib
, economie
, avans
, optimism
, consolidare
Vizualizari:
Printeaza
zf.ro
Abonează-te la Închide