Inflaţia, alimentată de pandemie şi de conflictul din Ucraina, este un factor de risc pentru economia globală şi nu este o problemă termporară sau tranzitorie, este de părere Radu Puiu, analist XTB.
De la începutul anului 2021, inflaţia a crescut constant la nivel global. Considerată iniţial ca fiind tranzitorie, inflaţia a fost cauzată de lipsa de aprovizionare şi blocajele lanţurilor de aprovizionare, la care s-au adăugat pachetele masive de stimulente guvernamentale asociate cu pandemia. În prezent, pare să existe o părere comună conform căreia inflaţia nu este o problemă temporară, arată o analiză XTB.
În acest context, pentru mulţi investitori, dar şi pentru populaţia largă, poate fi mai important ca niciodată să găsească modalităţi de a-şi proteja economiile pe termen lung, iar bursa rămâne în continuare o variantă viabilă.
Randamentul mediu anual al indicelui S&P 500 este de aproximativ 10%, fiind mai mare decât inflaţia anuală de 7,9% observată în februarie în SUA, cea mai ridicată din ultimii 40 de ani. Cifrele inflaţiei din februarie nu includ nici măcar criza recentă a aprovizionării cu petrol cauzată de invazia Ucrainei.
Preţurile petrolului au crescut până la 139,13 dolari pe baril la începutul lunii martie, după ce SUA a interzis importurile de petrol din Rusia.
În România, rata anuală a inflaţiei a urcat la 8,53% în luna februarie 2022, iar BNR a prognozat că al doilea trimestru va aduce o accelerare puternică a preţurilor, estimând atingerea unei inflaţii de 11,2% în iunie.
În acest context, economiile populaţiei şi-ar pierde semnificativ din valoare dacă ar fi ”ţinute la saltea” sau în depozite bancare cu dobânzi foarte scăzute (sub 2% pe an). În comparaţie, randamentul mediu anual oferit de indicele bursier BET de la înfiinţare şi până în 2020 a fost de aproximativ 12%.
De obicei, atunci când inflaţia creşte, piaţa de valori scade. Acest lucru se datorează faptului că inflaţia în creştere semnalează incertitudine în economie. Un astfel de scenariu poate face companiile reticente să investească şi încurajează comportamentul de aversiune la risc. În plus, poate afecta creşterea, motiv pentru care preţurile acţiunilor au de suferit.
