În Ialomiţa, de exemplu, ponderea restanţelor în totalulîmprumuturilor acordate de bănci ajungea la 12,3% la sfârşitul luiaugust, în creştere cu un punct şi jumătate faţă de lunaprecedentă. Şi în Bistriţa-Năsăud, Galaţi sau Suceava restanţeledepăşeau 10% din soldul creditelor, în timp ce în Arad sau Botoşaniîntârzierile la plată se situau uşor sub acest prag. La nivelnaţional, media este de 6,9%.
"Situaţia din Ialomiţa este cauzată de faptul că mulţi agenţieconomici au avut probleme, fie datorită faptului că mulţiîntreprinzători nu au avut pregătirea necesară, fie pentru că auintrat în parteneriate cu firme care nu şi-au onorat obligaţiileasumate. Puterea economică a judeţului este foarte redusă pentru căinfuziile de capital străin au fost foarte reduse în comparaţie cualte regiuni. Au fost şi entităţi mari, în special din industria deprelucrare a produselor agricole, care şi-au redus activitatea sauau intrat în insolvenţă", afirmă directorul sucursalei din Sloboziaa unei bănci mari.
În ceea ce priveşte restanţele persoanelor fizice, acestea aucrescut pe măsură ce tot mai mulţi oameni şi-au pierdut locurile demuncă pe fondul reducerii activităţii sau chiar închiderii unorfirme din judeţ. La sfârşitul lunii august, rata şomajului atingea10,6% în Ialomiţa comparativ cu o medie de 7,4% la nivel naţional.În august 2009, rata restanţelor abia depăşea 3% la niveluljudeţului, adică puţin peste media la nivel naţional.
În paralel, restanţele înregistrate în Bistriţa s-au dublat înultimul an, ajungând la 11,9% în august, în timp ce în Galaţiponderea întârzierilor la plată în total împrumuturi a crescut detrei ori, până la 10,9%. Şi în Suceava restanţele s-au dublat dinaugust anul trecut până în prezent, ajungând la 10,3% dincredite.
În Galaţi, rata şomajului ajungea la 10,2% la sfârşitul luniiaugust, în plus ponderea ridicată a restanţelor în judeţ fiindexplicată de dependenţa firmelor locale de combinatul siderurgic şide şantierul naval. Cele două industrii au înregistrat scăderiaccentuate de la începutul crizei.
Pe lângă şomaj şi dependenţa unui judeţ de o anumită industrie,gradul ridicat de îndatorare a populaţiei în anumite zone creeazăprobleme în plus bancherilor. Totodată, în unele judeţe, cum ar fiBistriţa-Năsăud, bancherii au descoperit un număr foarte mare declienţi care au luat împrumuturi cu adeverinţe de venit false,astfel că ulterior nu s-au putut ţine de graficul de rambursare şiau intrat în default. Restanţe de aproape 9% din totalulîmprumuturilor se înregistrau şi în Braşov, Hunedoara, Neamţ sauArgeş. La polul opus se aflau însă judeţele Gorj şi Vâlcea, underata restanţelor se situa la 4,4%, respectiv 4,7%. O pondere asumelor întârziate la plată între 5 şi 6% din totalulîmprumuturilor se înregistra şi în judeţe precum Dâmboviţa,Vrancea, Buzău sau Prahova.
În Bucureşti, rata restanţelor ajungea în august la 6,1% dincredite. În schimb, în Capitală se înregistra cel mai mare volum alrestanţelor, de aproape 5 miliarde de lei. Sucursalele bancare dinBucureşti au acordat însă şi cele mai multe credite, adică 80 demiliarde de lei dintr-un total de peste 200 de miliarde de lei.
Restanţele au accelerat foarte mult pe parcursul anului trecutpe fondul creşterii şomajului şi diminuării afacerilor agenţiloreconomici, în condiţiile în care s-a plecat de la o bază foartejoasă. În prima jumătate a anului, creşterea restanţelor seaplatizase pe fondul semnalelor pozitive din economie, dar acumbancherii se aşteaptă la un nou val de credite neperformante, dincauza măsurilor de austeritate adoptate de Guvern, care amânărevenirea economiei până cel mai devreme anul viitor. Multe firmeau rămas cu datorii prea mari după ce vânzările le-au scăzut şi numai pot face faţă cu plata ratelor, iar măsurile de tăieri decosturi se răsfrâng asupra salariaţilor lor.
Clienţii care au luat credite în lei, în cea mai mare parteîmprumuturi de mică valoare fără garanţii, au fost primii afectaţide criză, astfel că soldul restanţelor pe acest segment a avansatrapid în prima parte a anului trecut, dar şi-a încetinit ritmul decreştere în ultimele luni.
În schimb, cei care s-au împrumutat în valută au continuat să seţină de graficul de rambursare o perioadă mai lungă de timp dupăintrarea economiei în recesiune pentru a nu pierde garanţiile, darîn ultimele luni ritmul de creştere al întârzierilor la valută aînceput să accelereze.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
