Volatilitatea va fi crescută în perioada următoare, atât la nivelul dobânzilor cât şi la nivelul ROBOR, spune Sergiu Oprescu, CEO Alpha Bank şi preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, prezent în cadrul evenimentului ZF Bankers Summit 18.
Ce a mai declarat acesta în cadrul evenimentului:
- Cred că volatilitatea va fi crescută în perioada următoare, atât la nivelul dobânzilor, cât şi la nivelul ROBOR. Eu când spun volatilitate mă gândesc la formula matematică din spatele volatilităţii
- Creditul bancar neguvernamental în sistem a crescut cu 6,5-6,7% în ultimul an la datele pec are le avem acum. Această creştere ne arată că suntem într-un moment de reluare a creditării şi trebuie ajustat nivelul de scădere al neperformantelor. Aici vorbim de segmentul bun al creditului guvernamental. Dacă ne uităm doar la sold vedem că soldul creditului guvernamental a rămas la un nivel relativ constant, de la 49 de miliarde de euro la 51 de miliarde de euro, însă din acest sold constant am avut undeva la 40 de miliarde de euro credite adevărate şi vreo 10 miliarde de euro de credite neperformante. Acum am ajuns doar la vreo 3 miliarde de credite neperformante. Avansul creditării a venit din creditele performante. Este un efect al cifrelor pe care le citim doar la sold. Dacă ne utiăm la creditul care finanţează economia, cel performant din structură, o să vedem că dinamica creşterii acestui credit performant a fost mult mai mare
- Principalul lucru care s-a schmbat în ultimii ani este reglementarea şi conştientizarea riscului. Reglementarea ca efect al conştientizării riscului. Unii vorbesc de suprareglementare în momentul de faţă, că există tendinţa de a cădea în acestă zonă. Este o tendinţă globală nu localizată. Tendinţa reglementării sistemului financiar a apărut postcriză şi este determinată de reglementări şi regulamente internaţionale precum Basel 3 sau IFRS 9 şi trebuie să aibă o bază de viitor şi nu se mai uită la pierderile realizate ci la cele aşteptate. Vedem o schimbare de paradigmă, care duce la o evaluare mult mai atentă a riscurilor în activitatea de creditare şi mă refer la tate riscurile: risc de creditare, risc de piaţă, riscul de variaţie a ratei dobânzilor pe care mulţi îl conştientzăm abia acum în actuala condiţie de creştere ad obânzii de bază. Sunt multe riscuri cu care operăm şi pentru care au fost ăsite tot felul de formule de monitorizare, reglementare, adresare.
- Dacă ne uităm din punct de vedere istoric, să nu uităm că în 2012 era la 6%. Atunci soldul creditului neguvernamenta în sistem era tot la 49 de miliarde de euro din care 55% erau credite indexate la euro, iar astăzi avem cam 63% credite indexate la leu.
- Există credite originate în 2016 când dobânda de bază a fost sub 1%, dar aduceţi-vă aminte că noi la nivelul Asociaţiei Române a Băncilor, am venit şi am zis că acum construim portofolii de credite la dobânzi la minime istorice. Când vorbim de un minim istoric înseamnă că mâine te poţi desprinde de acel minim istoric şi te vei duce spre o evoluţie de creştere. Dacă ne uităm pe ultimul şi jumătate o să vedem că sistemul bancar începe să crediteze în dobândă fixă -26% din totalul originării de credit se face cu dobândă fixă la un an şi jumătate de când totalul creditelor cu dobândă fixă era la 10%.
- Toţi analiştii se aşteaptă la o evoluţie, poate nu cu acelaşi impact, dar vom avea o evoluţie a dobânzii de bază la euro. În funcţie de client, dacă vrei să îţi asumi un credit în moneda locală, în funcţie de ce consideri că e mai mare – riscul valutar sau riscul de variaţie a dobânzii – şi te duci spre un produs cu dobândă fixă. Cu venituri în moneda locală, eliminând riscul dobânzii variabile, nu mai ai alt risc care să afecteze comportamentul de rambursare. Dacă vii cu sursa veniturilor în altă monedă şi încerci să îţi asumi un credit în moneda locală e posibil să îţi asumi un risc care ţine foarte mult despre gradul de îndatorare pe care ţi-l poţi asuma în momentul respectiv. Toată această volatilitate a riscului nu face decât să afecteze gradul de îndatorare. Vei rambursa mai mult din venitul tău lunar atunci când se materializaează un risc al ratei dobânzii.
- Din punct de vedere al modificărilor legislative, pentru legea dării în plată impactul este deja calculat şi asumat. În privinţa celorlalte iniţiative, şi-anume imitarea nivelului de dobândă, limitarea sumei pe care o poate obţine un cumpărător şi titlu executoriu pentru contractele de credit. Noi, ARB, am venit cu trei studii făcute de KPMG care a venit şi a făcut o evaluare pe trei coordonate – impact asupra consumatorului, asupra sistemului bancar şi asupra economiei. Noi am făcut public acest studiu. A arătat că impactul este semnificativ pentru fiecare lege şi mult mai mare dacă ne gândim la ansamblul lor.
- Impactul legislaţiei care limitează nivelul dobânzii va fi în primul rând pe numărul de clienţi care se mai califică. O restrângere a universului cilienţilor care se califică. Se pleacă de la o premiză forţată. Dacă limităm dobânzile, toată lumea o să aibă acces la aceaşi credit dar la dobânzi mai mici. Această presupunere nu e corectă. Nu toată lumea care avea acces ieri va mai avea acces mâine din perspectiva încadrării la risc. Profilul de risc este diferit şi preţul pe produsele bancare este diferit în funcţie de profilul de risc al segmentului pe care îl adresezi. Faptul că nu mai dai voie să se dea credit pe acest segment sau nu mai există un segment de business care îşi permite să dea credit pe acest segment, nu dispare nevoie. Problema este cum o vom satisface dacă nu mai avem calea şi instrumentul. Care sunt alternativele? Cum se rezolvă? Cine va da credit în segmentul respectiv.
- Postcriză se creează o anumită decuplare între un ciclu financiar şi unul economic. Cel economic trebuie să fie primul care revine pe creştere şi apoi ciclul financair se aclanşează la ciclul economic. Este cam ceea ce se întâmplă cu toate economiile când vedem că se trece printr-o criză profundă ca în 2009. La noi a fost accentuat pentru că a fost prima dată când am trecut printr-o criză economică de această amploare. Expertiza şi experienţa la nivelul antreprenoriatului şi a sistemului bancar era destul de limitată. Criza a fost profundă pe aceste paliere, ceea ce a dus la o reacţie întârziată. Noi am ratat intrarea în criză dar am ratat şi ieşirea din criză din punct de vedere al mentalului. Noi am intrat în criză post-evenimente şi ne-am dat seama suntem în criză după ce toată lumea resimţea o criză globală. Vorbesc la nivelul jucătorilor din economiie
