Guvernul susţine că niciun salariu net nu va scădea în urma transferului contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, dar şi că angajatorii nu vor avea pierderi financiare.
Dar în cel puţin două situaţii – este vorba despre două categorii profesionale, IT-iştii şi cercetătorii (R&D) lucrurile nu stau aşa.
Angajaţii IT şi R&D care nu plătesc impozit pe venitul salarial şi-ar putea vedea reduse salariile nete, sau, dimpotrivă, angajatorii lor vor plăti mai mult pentru ca acest lucru sa nu se intample.
Potrivit unor calcule estimative realizate de Stela Andrei, Senior Manager People Advisory Services, EY, trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat se va solda cu pierderi într-o parte sau alta.
În lipsa simularilor oficiale, mediul de afaceri şi specialiştii au început să facă propriile anailize legate de atât de controversatele modificări la Codul Fiscal, propuse de guvern.
Într-o scrisoare transmisă premierului în care îi ere să explice public raţiunea acestui transfer, Franz Weiler, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini (FIC) este categoric: “Nu exista nicio siguranţă că, odată contribuţiile mutate, nu vor apărea noi taxe în sarcina angajatorilor. Nu se specifică nicăieri ce se va întâmpla cu veniturile angajaţilor din IT sau R&D, care sunt scutiţi de plata impozitului pe salariu şi care, în urma acestor măsuri, vor înregistra o scădere a salariului net. Pentru a putea menţine salariile acestor angajaţi la nivelul actual, companiile vor trebui să înregistreze costuri salariale suplimentare.”
Daniel Anghel, Tax Partner PwC, evocă şi el ipoteza că salariile în IT şi R&D vor scădea: “Este neclar ce se va întâmpla cu salariul net al specialiştilor din IT şi din cercetare-dezvoltare.”
Mult mai aplicat, Stela Andrei, Senior Manager People Advisory Services, EY, a făcut pentru ZF două simulări avand in vedere propusul transfer de contributii sociale de la angajator la angajat pe baza proiectului de modificare a Codului fiscal care a fost facut public saptamana trecuta, cu următoarele precizari:
- Estimarile s-au facut pentru persoanele care in prezent sunt scutite de la plata impozitului pe venit (ex., IT, cercetare si dezvoltare, precum si persoane cu handicap);
-Angajatorul va avea de platit o contributie asiguratorie de munca de 2,25%;
- Am considerat in estimarile noastre un salariu de 4.000 lei in doua scenarii: brut si net. La acest nivel salarial nu se aplica deducerile personale care, conform Proiectului, vor fi mai mari decat cele actuale.
Primul exemplu:
Primul calcul determina care este impactul la nivel de angajat pornind de la un salariu brut de 4.000 lei, daca angajatorul majoreaza salariul brut atat incat cel din urma sa ramana cu acelasi cost salarial. Astfel, din calculele noastre, salariul net al angajatului se va reduce cu aproximativ 6,5% (de la 3.340 la 3.121 lei);
Al doilea exemplu:
Al doilea calcul determina care este impactul la nivel de angajator, daca cel din urma majoreaza salariul brut atat incat angajatul sa ramana cu acelasi net (am avut in vedere un salariu net de 4.000 lei). Din calculele noastre, costul salarial al angajatorului, intr-o astfel de situatie, va creste cu aproximativ 7% (de la 5.880 la 6.292 lei).
Potrivit Stela Andrei, Senior Manager People Advisory Services, EY, oricare metoda de mai sus s-ar alege, fie angajatul, fie angajatorul vor fi impactati negativ.
“O posibila varianta ar fi impartirea pierderilor intre angajator si angajat. Avand in vedere ca vorbim de domenii extrem de competitive la ora actuala, in care angajatorii oricum au dificultati in a gasi specialisti buni, sarcina angajatorilor nu va fi una usoara. In plus, multe companii au suferit deja o crestere a costurilor salariale in 2017, atunci cand au decis sa renegocieze contractele de munca asigurand un anumit nivel al salariului lunar net (avand in vedere eliminarea plafonului la CAS din februarie 2017).”
Stela Andrei, Senior Manager People Advisory Services, EY: “Aparent, declaratiile publice din partea autoritatilor, cel putin cele de pana acum, nu au atins subiectul privind impactul unor astfel de modificari din aceste domenii. Perceptia pe care o lasa este ca impactul ce va fi resimtit de societatile sau angajatii din aceste domenii nu reprezinta un impediment in modificarea legii in contextul in care deja exista facilitati fiscale care li se acorda;
Multi angajatori sunt in dilema in a decide ce sa faca in continuare. Sunt extrem de alerti la ce se intampla pe piata si ce intentii au competitorii in aceste privinte. Exista un mare sentiment de incertitudine (atat din partea angajatorilor, cat si a angajatilor) si de lipsa de predictibilitate in privinta aspectelor de politica fiscala.”
