♦ Ajustorul fiscal este un concept nou care nu a mai fost aplicat vreodată în România, însă concepte similare (nu neapărat 100% identice, reprezentând suprataxe pe zona bancară) există în alte ţări din Europa, care se confruntă cu deficit. Calculele sunt de regulă complexe şi diferite de la ţară la ţară ♦ În prezent, nu există reglementări în legislaţia fiscală cu privire la modalitatea de calcul al cifrei de afaceri în cazul băncilor. Prin urmare, ar trebui introduse definiţii clare în acest sens în Codul fiscal dacă se va merge pe varianta de procent din cifra de afaceri. De asemenea, pentru evitarea interpretărilor ar trebui să se explice dacă cifra de afaceri va include venituri nete care vor ţine cont şi de cheltuieli sau doar veniturile brute înregistrate de bănci (cu explicitarea categoriilor de venituri în mod specific), spune Andra Caşu, şefa departamentului de taxe directe de la EY.
Taxarea suplimentară a băncilor prin introducerea ajustorului fiscal sau taxarea cu 1% a cifrei de afaceri s-au regăsit printre variantele discutate de autorităţi în ultima perioadă. Rămâne de văzut pentru care dintre măsuri va opta în cele din urmă guvernul.
Cert este că noile idei de taxare au stârnit diverse reacţii încă de la stadiul de proiect.
„Ajustorul fiscal reprezintă un concept nou care nu a mai fost aplicat vreodată în România, însă concepte similare (nu neapărat 100% identice, reprezentând suprataxe pe zona bancară) există în alte ţări din Europa, care se confruntă cu deficit. Calculele sunt de regulă complexe şi diferite de la ţară la ţară, fiind în continuare aplicabile din punct de vedere legislativ“, a explicat Andra Caşu, liderul departamentului de taxe directe al EY România, la solicitarea ZF.
