Banca Naţională va lua în discuţie opţiunea strategică exprimată de preşedintele României Traian Băsescu cu privire la majorarea rezervei de aur în condiţiile în care aurul revine peste tot în atenţie odată de pieţele financiare sunt extrem de tensionate, iar investitorii fug de hârtii şi caută plasamente mai sigure.
"Preşedintele României a exprimat o opţiune strategică, nu este un simplu punct de vedere. Atunci când numărul unu în stat face publică o asemenea opţiune cu privire la un activ de rezervă al BNR, Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale nu are cum să nu ia în seamă acest lucru, având în vedere că este vorba de rezerva statului. Preşedintele României s-a uitat la aurul BNR, a văzut că sunt numai 103 tone, s-a uitat la lumea care este în criză, la opţiunile multor investitori care fug de pe valutele tradiţionale şi îşi fac manta de vreme rea din aur", a menţionat Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.
Conform Mediafax, luni seară, la TVR, preşedintele Băsescu a declarat că proiectul controversat Roşia Montană trebuie să înceapă, afirmând că statul are nevoie de aur pentru a-l aduce în rezervele BNR care astfel trebuie să ajungă la 200 de tone.
"Oficial eu nu pot să spun acum ce decizie va lua Consiliul de Administraţie al BNR cu privire la rezerva de aur, o menţine sau o măreşte. Pentru majorarea rezervei de aur este nevoie de minimum cinci voturi în Consiliul de Administraţie", a spus Vasilescu. El a precizat că atunci când se va judeca opţiunea strategică cu privire la aur lansată de preşedinte, Consiliul de Administraţie va lua în seamă câteva criterii: "cel strategic, dacă creşte sau nu rezerva; cel economic, iar aici sunt câteva nuanţe foarte importante printre care ce fac celelalte bănci centrale. Este semnificativ faptul că SUA în dezbaterea internaţională au pledat în anii trecuţi ca băncile centrale să-şi restângă partea de active în aur din totalul rezervelor internaţionale, dar Fed (banca centrală a SUA) nu a vândut nicio tonă de aur. Au făcut-o alţii. Pe de altă parte, au fost mai multe bănci centrale importante care şi-au păstrat rezerva de aur, cum au fost cele din Germania, Olanda sau Franţa. Al treilea criteriu este cel financiar, respectiv cât va fi preţul aurului la momentul achiziţiei, dar în special în perspectivă. Apare şi al patrulea criteriu, tehnic Ð cât din rezerva BNR o ţii în ţară şi cât o duci la alte bănci centrale din lume."
Rezerva de aur a Băncii Naţionale este de 103,7 tone, nivel rămas constant de la începutul anilor 2000, când BNR a încetat să mai cumpere aur. BNR nu a mai cumpărat aur pentru că la începutul anilor 2000 în România s-a pus TVA la aur şi în acest fel aurul românesc a devenit mai scump decât în străinătate.
"Dacă BNR cumpără aur, trebuie să facă licitaţie după legea achiziţiilor publice şi va câştiga vânzătorul cu preţul cel mai mic. Dacă decizia BNR va fi să cumpere aur ca să crească rezerva, atunci acest lucru trebuie să fie neapărat însoţit de o decizie a guvernului de ordin fiscal de scutire a BNR de la plata TVA la aur."
În ultimii ani, preţul aurului a crescut de aproape trei ori, ajungând chiar la 1.890 de dolari uncia. Cele 103,7 tone de aur de la BNR valorează circa 3,8 mld. euro (5,3 mld. dolari), reprezentând 10% din rezervele internaţionale totale. Jumătate din rezerva de aur a BNR se află depozitată în străinătate.
Băsescu a afirmat că euro fluctuează în timp ce preţul aurului a crescut, iar scopul său ca preşedinte este să-şi pună ţara în siguranţă.
La finalul săptămânii trecute, din Delta Dunării, preşedintele Băsescu a declarat că susţine proiectul Roşia Montană, care este deţinut de un grup de investitori străini grupaţi în compania canadiană Gabriel Resources în proporţie de 80% şi 20% de statul român. În spatele investitorilor străini se află fonduri de investiţii şi un grup de miliardari americani, cei mai cunoscuţi fiind John Paulson şi Thomas Kaplan.
Proiectul ar implica investiţii de câteva miliarde de dolari pentru exploatarea a 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint. Dar proiectul început acum 12 ani este contestat din punct de vedere ecologic pentru că presupune crearea unui lac de 400 de hectare cu reziduuri obţinute pe bază de cianuri. O eventuală deversare a acestui lac va crea daune incomensurabile atât în Transilvania, cât şi în bazinul Dunării, până în Deltă. În 2000, o deversare a unui lac cu cianuri la Baia Mare a provocat un dezastru ecologic, afectând râul Tisa pe mai multe zeci de kilometri. Academia Română a contestat public acest proiect.
Referindu-se la opozanţii proiectului Roşia Montana, preşedintele a menţionat că unii o fac "de dragul ecologiei, iar pe de altă parte sunt unii care se gândesc că vor fi acoperite deficitele din bugetul de stat".
"Acum susţin proiectul mai mult ca oricând, nu din motive sentimentale, ci din motive pragmatice. Vedeţi ce se întâmplă cu toate monedele Ð au probleme de stabilitate şi probleme de depreciere. Eu vreau să văd începută exploatarea", a spus preşedintele citat de Mediafax.
Din exploatarea de la Roşia Montană statul are o redevenţă de 4%, ceea ce înseamnă că 12 tone ar trebui să revină gratis în rezerva BNR.
Pe de altă parte, preşedintele a menţionat că ar dori o renegociere prin care participaţia statului de 20% să ajungă "la ceva mai mult".
Pe de altă parte, premierul Emil Boc a spus că nu este un fan al proiectului şi la fel a cerut o renegociere a părţii deţinute de stat.
Acest proiect trebuie să primească foarte multe avize, dar în final cel care trebuie să dea undă verde este guvernul, pe baza raportului întocmit de Ministerul Mediului. În Guvern, decizia finală îi aparţine premierului.
Liderul principalului partid de opoziţie Victor Ponta a atacat afirmaţiile preşedintelui cu privire la Roşia Montană, susţinând că sunt o încercare de a-şi proteja sponsorii din campania electorală.
Compania care deţine proiectul Ð Roşia Montană Gold Corporation Ð a respins ferm orice acuzaţie legată de existenţa vreunei legături financiare directe sau indirecte cu orice partid politic, conform Mediafax.
Fiind o companie listată la bursa din Toronto, Gabriel Resources şi companiile care fac parte din acest grup, implicit Roşia Montană Gold Corporation, respectă în totalitate obligaţiile legale şi reglementările în vigoare legate de implementarea unor politici solide şi a unui audit intern drastic împotriva oricăror practici de corupţie, a menţionat Roşia Montană Gold Corporation, citată de Mediafax.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
