Acţionarii cooperativei de credit Volksbank vor participa cu 230 mil. euro la noua majorare de capital şi vor păstra controlul în timp ce guvernul de la Viena va ajunge să deţină 49% din capitalul băncii. Statul austriac a anunţat că doreşte să-şi vândă participaţia la Volksbank până în anul 2017.
Volksbank are nevoie de bani chiar dacă a obţinut peste o jumătate de miliard de euro din vânzarea operaţiunilor din Europa Centrală şi de Est către ruşii de la Sberbank. Subsidiara locală nu a fost parte a tranzacţiei, dar se află încă pe lista de vânzare a austriecilor, care aşteaptă ca apele să se limpezească pentru a găsi o ofertă avantajoasă.
"După trei ani dificili de remodelare a businessului, azi am creat o platformă pentru o dezvoltare sustenabilă a Volksbank. Lichiditatea băncii s-a îmbunătăţit deja semnificativ după vânzarea diviziei internaţionale, iar prin majorarea decisă recent situaţia va fi şi mai bună", a declarat Gerald Wenzel, CEO al grupului Volksbank.
Volksbank deţine în România o bancă cu active de 4,7 mld. euro, dar care a avut pierderi masive în ultimii doi ani cu impact direct asupra grupului austriac, care a fost forţat să vină cu bani pentru majorarea capitalului subsidiarei locale. Recent, austriecii au adus 86 mil. euro la capitalul Volksbank România şi au decis să prelungească mai multe linii de finanţare.
Guvernele din întreaga lume şi băncile centrale au luat măsuri excepţionale pentru a salva sistemele bancare în condiţiile crizei financiare severe din ultimii trei ani, dar întrebarea care se pune este dacă statul trebuie să intervină chiar şi în cazul în care o singură bancă se află în dificultate, dar şi de câte ori trebuie să salveze autorităţile o bancă cu probleme.
"O bancă poate să fie salvată de mai multe ori de stat până în momentul în care contextul economic va fi suficient de consolidat astfel încât o cădere a unei bănci să nu mai producă seisme şi valuri. Criteriul este siguranţa că sistemul financiar nu va suferi din contagiune. Logica este că statul a salvat sistemul financiar şi a cheltuit foarte mulţi bani, iar sistemul financiar va plăti acest cost, statul urmând să aibă un control mai mare asupra lui", afirmă Radu Crăciun, directorul de investiţii al Eureko Pensii.
Unul dintre argumentele aduse pentru intervenţia statelor în ajutorul sectorului financiar a fost legat de faptul că unele bănci sunt "prea mari pentru a fi lăsate să cadă" sau "prea interconectate pentru a fi lăsate să cadă", eventuale falimente inducând riscuri enorme pentru sistemul financiar. "Nu aş spune că Volksbank este prea mare ca să fie lăsată să falimenteze, ci este suficient de mare. Având în vedere că nu vorbim de o bancă mică, au existat probabil temeri legate de un efect de domino. Trăim într-un context în care toată lumea este încă nervoasă, iar zona euro este departe de stabilitate. Toată lumea se teme să aprindă un chibrit", a comentat Crăciun.
Guvernul austriac a adoptat în toamna lui 2008 un plan de sprijin al sistemului bancar în valoare de 100 mld. euro, care a inclus garanţii pentru pasive, extensii de credit şi injecţii de capital. Volksbank şi Hypo Alpe Adria Bank au fost instituţiile de credit care au provocat cele mai mari daune în bugetul statului austriac.
Guvernul de la Viena a injectat în 2009 un miliard de euro sub formă de capital participativ (fără drept de vot), pentru a amortiza pierderile Volksbank.
Printre măsurile care urmează să fie implementate în perioada următoare banca austriacă a anunţat ieri că acţionarii minoritari s-au angajat că îşi vor menţine expunerea pe Österreichische Volksbanken, inclusiv în ceea ce priveşte finanţarea Volksbank România de către DZ Bank.
Subsidiara locală este deţinută prin intermediul unui vehicul de investiţii austriac de Österreichische Volksbanken (51%), DZ Bank (Germania) şi Banque Populaire (Franţa) - câte 24,5% din acţiuni.
Vânzarea Volksbank România şi a VB Leasing rămâne pe lista măsurilor ce se doresc a fi implementate, însă aceasta va avea loc într-un mod ce avantajează OVAG, potrivit informaţiilor transmise de subsidiara din România.
Banca locală a crescut rapid în perioada de boom a creditării, exclusiv pe seama vânzării de credite ipotecare, dar a înregistrat şi o deteriorare la fel de rapidă a portofoliului de credite pe fondul crizei.
Ascensiunea foarte rapidă a unei bănci înfiinţate în anul 2000 a stârnit suspiciuni pe piaţă în condiţiile în care s-a comportat ca un "magazin de credite", neglijând componenta atragerii de depozite pentru susţinerea creditării.
Practic, Volksbank s-a bazat aproape exclusiv pe împrumuturile atrase de la banca-mamă pentru a-şi finanţa activele.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
