Bănci și Asigurări

ZF Bankers 2020. Băncile vor să dea din nou credite, dar cu prudenţă, pentru că redresarea economică va dura ceva mai mult. Dobânzile la lei mai au loc să scadă. Cea mai mare temere este legată de intrarea într-o nouă stare de urgenţă, care va bloca din nou activitatea

Miercuri, de la ora 09.00, ziua a doua la ZF Bankers 2020

Autor: Mircea Nica, Claudia Medrega, Roxana Rosu

15.07.2020, 00:08 2769

Deşi băncile au intrat în această criză provocată de pandemie mult mai bine pregătite decât în criza precedentă, bancherii  prezenţi la videoconferinţa ZF Bankers Summit 2020 se aşteaptă la o creştere a nivelului de neperformanţă din 2021.

Sistemul bancar este pregătit pentru a gestiona efectele crizei pandemice, fiind bine capitalizat şi cu o lichi­ditate adecvată, iar volatilitatea dobânzilor este scăzută, rolul băncilor fiind de a finanţa redresarea econo­miei, prin menţinerea prudenţei în gestionarea riscurilor.

Aceasta este una dintre concluziile videoconferinţei ZF Bankers Summit 2020 organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Mastercard, Visa, Alpha Bank, CEC Bank, ING Bank, Deloitte, Reff şi Asociaţii, Garanti BBVA, NNDKP, First Bank, Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare (AEGRM), PwC şi Trans Sped.

„România are unul dintre cele mai bine capitalizate sisteme bancare din Europa, cu o lichiditate foarte amplă şi extrem de adecvată pentru ceea ce se întâmplă, iar volatilitatea este extrem de scăzută din punctul de vedere al dobânzilor de bază. O intermediere financiară de 25% este evident o slăbiciune a sistemului bancar, care arată că nu este suficient ancorat în mediul economic din România. Media la nivel european este de 100%, iar ţările cu care ne place de obicei să ne comparăm, ţările din regiune au peste 50%. Noi suntem la jumătatea eşalonului şi la un sfert din media europeană“, a spus în cadrul videoconferinţei ZF Bankers Summit ’20 Sergiu Oprescu, preşedintele consiliului director al ARB.

Băncile vor să dea credite şi să-şi asume ris­curi, însă într-un mod prudent, susţin bancherii. Şeful ARB a arătat că băncile au departamente specializate care încearcă să crească amprenta creditării, asumându-şi riscuri. Însă, în Europa nivelul de reglementare şi de sofisticare a reglementării din ultimii 10 ani a fost uriaş, pre­supunând noi modele de risc, existând foarte multe criterii de selecţie. „Ca urmare a filtrelor reglementative lasă impresia că băncile nu sunt pregătite să-şi asume riscuri. Este o pro­blemă de bancabilitate din perspec­tiva noilor criterii de reglementare“, a explicat Oprescu.

În condiţiile tensiunilor financiare aduse de criza coronavirusului şi pentru a stimula creditarea, BNR a tăiat de două  ori dobânda-cheie în acest an, de la 2,5% la 2% şi apoi la 1,75%. Iar spaţiul de politică monetară se menţine în România mult mai amplu, chiar dacă a avut constrângeri, după cum indică Leonardo Badea, viceguvernator al BNR. „Acest lucru a permis BNR să adopte o politică prudentă de asigurare a lichidităţii pentru a contracara şocul. BNR a redus dobânda de politică monetară odată cu alte măsuri luate în economie“, a declarat viceguvernatorul BNR.

Bancherii sunt în continuare optimişti, având în vedere şi faptul că există oportunităţi de investiţii. „Suntem în continuare optimişti, dar trebuie să fim prudenţi şi precauţi. Însă, dacă suntem prea prudenţi, nu putem să avem finanţare“, spune Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania.

La rândul lui François Bloch, CEO al BRD-SocGen a dus în discuţie şi programul IMM Invest susţinând că sunt multe companii interesate de aceste credite. „Cu siguranţă în România există oportunităţi de investiţii. Ne uităm la IMM Invest şi sunt multe companii interesate de aceste credite. Sunt companii dornice să facă investiţii. Vedem cerere de credite pentru investiţii, încă de la începutul crizei“, a afirmat şeful BRD.

În perspectivă, vom vedea creşterea apetitului de risc, dar cu o valoare diferită pe portofolii şi segmente, după cum spune Mircea Busuioceanu, vicepreşedinte al Raiffeisen Bank. „La companii vor fi două aspecte: sol­vabi­litatea şi rezilienţa companiei, capacitatea de a genera previziuni rezonabile. Scopul creditării va fi foarte important şi ne dorim foarte mult să finanţăm investiţii“, susţine Busuioceanu.

Şi planurile CEC Bank sunt să continue creditarea, susţine Bogdan Neacşu, CEO al băncii. „Planul nostru este să continuăm finanţarea, acesta fiind rolul unei bănci. Solvabilitatea băncii şi a sistemului este undeva peste 20%, un nivel satisfăcător. Avem de asemenea o lichiditate satisfăcătoare. Avem ingredientele ca să ne putem asuma riscuri. Dar este foarte greu să spunem cât de mari sau mici. Trebuie un risc care poate fi acomodat de situaţia băncii şi a sistemului.“

Anul 2020 va fi un an dificil, cu scădere economică, dar economia României ar putea reveni pe plus în 2021, an în care însă se va vedea impactul cel mai mare al crizei asupra sistemului bancar, dispărând efectele morato­riului de amânare a ratelor la credite pentru populaţie şi companii.

Cu toate că băncile au intrat în această criză provocată de pandemie mult mai bine pregătite decât în criza precedentă, bancherii se aşteaptă la o creştere a nivelului de neperformanţă din 2021.

„Ne aşteptăm la o creştere a nivelului de neperformanţă în această perioadă. Nu ştim foarte bine să estimăm unde va ajunge acest nivel. Pentru că Banca Transilvania este foarte bine capitalizată, credem că putem să facem faţă unui val de neperformanţă ce va să vină“, a spus Luminiţa Runcan, director adjunct la Banca Transilvania.

Dimitrios Goranitis, partener servicii de risc şi reglementare la Deloitte România se aşteaptă să avem o creştere semnificativă a creditelor neperformante. „IMM-urile vor contribui semnificativ la creditele neperformante pentru că nu este o măsurare a lichidităţii pentru ele, iar nevoile lor sunt destul de urgente. Cu siguranţă văd o creştere şi s-ar putea să ajungem la peste 10% credite neperformante în sistemul bancar.“

Cea mai mare temere care se regăseşte atât în planurile bancherilor, cât şi în previziunile lor este intrarea într-o nouă stare de urgenţă, care va bloca din nou activitatea.

„Suntem în mijlocul crizei şi abia după ce trece criza sanitată vom reuşi să ieşim din cea economică. Trebuie să facem tot ce putem pentru a nu intra din nou într-un lockdown. Vedem o revenire uşoară a activităţii de creditare pentru sectorul rezidenţial. A fost un sector închis în lockdown, dar vedem o revenire. Cel mai teamă îmi este de un al doilea lockdown, mai lung decât primul, ceea ce ar impacta puternic economia şi va trebui să recalculăm în scădere estimările“, a spus Francois Bloch, CEO al BRD Groupe SocGen.

 

Leonardo Badea,

viceguvernator al BNR

► În săptămânile care au urmat declanşării crizei, băncile centrale au răspuns pe măsura aşteptărilor foarte mari pe care societatea şi economia le-au avut. Băncile centrale au gasit noi metode de stimulare.

► În această perioadă rolul băncilor este de a asigura lichiditatea necesară prin menţinerea prudenţei în gestionarea riscurilor.

► Eu cred că sistemul bancar a intrat pregătit pentru a gestiona efectele crizei pandemice.

► Rata fondurilor proprii totale în România este de 20,4% comparativ cu 19,3% care este media UE şi acest lucru ne arată calitatea ridicată a capitalurilor.

► Indicatorul de acoperire a lichidităţii este 245% la nivelul lui martie 2020 comparativ cu 150% la nivelul UE.

► Avem un grad bun de acoperire cu provizioane, de 60,9% comparativ cu 44,7% la nivelul UE. Toate acestea sunt elemente care conferă băncilor capabilitatea de a gestiona această criză.

► Din punctul meu de vedere, valoarea PIB-ului potenţial indică o restrângere în 2020, ulterior va fi o redresare graduală.

► Sunt foarte multe discuţii şi opinii, dar natura crizei actuale pledează pentru o revenire în formă de V, dar va fi una asimetrică. Sunt unii care nu mai cred într-o revenire în V. Traiectoria revenirii în V va fi diferită, mai puţin abruptă comparativ cu cea a scăderii. Ipoteza unei reveniri economice începând din trimestrul trei al anului 2020 pare a se confirma.

► Nu toate activităţile care s-au închis brusc se vor redeschide simultan, de aceea panta revenirii va fi mai lină comparativ cu cea a scăderii.

► Recuperarea completă va dura ceva mai mult, iar în acest timp vom observa, inclusv la nivelul economiei, că vor apărea o serie de transformări importante care vor influenţa rapiditatea cu care vom reveni.

► Vreau să remarc faptul că în România, din fericire, spaţiul de politică monetară se menţine mult mai amplu, chiar dacă a avut constrângeri. Acest lucru a permis BNR să adopte o politică prudentă de asigurare a lichidităţii pentru a contracara şocul. BNR a redus dobânda de politică monetară odată cu alte măsuri luate în economie.

► Atâta vreme cât vom aveam o criză sanitară vom avea de asemenea şi o criză a încrederii.

► Este foarte important ca banca centrală să rămână prudentă şi pregătită să reacţioneze aşa cum economia ne va arăta că este necesar şi nu doar să avem această abordare, ci să avem la dispoziţie întreaga gamă de instrumente pentru a reacţiona.

► Nu întotdeauna comparaţia este un argument, dar abordarea noastră graduală până în acest moment este cea mai potrivită.

 

Sergiu Oprescu,

preşedintele consiliului director al ARB

► România are unul dintre cele mai capitalizate sisteme bancare din Europa, cu o lichiditate foarte amplă şi extrem de adecvată pentru ceea ce se întâmplă, iar volatilitatea este extrem de scăzută din punctul de vedere al dobânzilor de bază.

► O intermediere financiară de 25% este evident o slăbiciune a sistemului bancar, care arată că nu este suficient ancorat în mediul economic din România. Media la nivel european este de 100%. Iar ţările cu care ne place de obicei să ne comparăm, ţările din regiune au peste 50%. Noi suntem la jumătatea eşalonului şi la un sfert din media europeană.

► Băncile au divizii, departamente specializate care încearcă să crească amprenta creditării, asumându-şi riscuri. Însă, în Europa nivelul de reglementare şi de sofisticare a reglementării din ultimii 10 ani a fost uriaş, presupunând noi modele de risc, de preluare a riscului în relaţie cu clienţii, existând foarte multe criterii de selecţie.

► Ca urmare a filtrelor reglementative se lasă impresia că băncile nu sunt pregătite să-şi asume riscuri. Este o problemă de cum să ne asumăm riscul în 2020 comparativ cu 2008/2009. Este o problemă de bancabilitate din perspectiva noilor criterii de reglementare.

► Există companii care au capitaluri negative, există finanţări ale firmelor prin credite acţionar, iar numărul de IMM-uri la mia de locuitori este mic în România faţă de alte ţări, acestea fiind elemente care diminuează capacitatea de creditare.

► Şocul crizei generate de pandemie a venit simetric şi simultan pe mai multe canale, însă răspunsurile fiecărei ţări la criză sunt asimetrice, fiind necesară o prioritizare a celor mai importante aspecte, însă România are o şansă uriaşă să folosească această criză în avantajul ei.

► Trebuie să lucrăm aproape cu cei care fac politicile economice în România, politicile de reglementare, precum şi cu mediul privat pentru relansarea economiei.

► Vom vedea comportamentul real la plată al celor ce şi-au amânat ratele la plată după 1 ianuarie 2021. Trebuie să rămânem proactivi, aproape de clienţi pentru a preveni eventuale derapaje.

► Băncile care au viziune pe termen lung în România şi sunt aici de mult timp au interesul să câştige teren.

► România, din punct de vedere economic, poate să aibă un răspuns adecvat, nu spun fantastic. Vedem din cifrele UE, ale FMI, privind scăderea PIB în 2020. Recâştigarea încrederii se bazează pe oportunităţi. Cred că pentru România este o şansă uriaşă ca să folosim această criză în avantajul nostru, pentru folosirea digitalizării, pentru alt model de business la nivelul societăţii. Avem pentru prima oară şansa să investim în economia românească. Această parte îmi dă zona de optimism, dar cu precauţie. Ca bancher nu poţi să fii extrem de optimist, trebuie să fii precaut. Eu cred că de fapt este o problemă de încredere, de a recâştiga încrederea în răspunsul avut la criză.

 

Florin Cîţu,

ministrul finanţelor

► De la început, obiectivul guvernului a fost să avem o economie care îşi revine cât mai rapid. INS a anunţat că în mai avem un început de revenire la producţia industrială şi la cifra de afaceri din industrie. E mai rapid decât mă aşteptam. Eu mizam pe o revenire din T3.

► Ştiam de la începutul stării de urgenţă că 2020 va fi un an cu contracţie economică. Dar nu mai vorbeşte nimeni de scăderi de 8%, după ce am avut în T1 creştere de 2,7%. Am eliminat scenariile negative. Noi ne menţinem estimarea de -1,9%.

► În primele şase luni am cheltuit, am investit, am făcut plăţi, care s-au dus în investiţii, de 16,1 mld. lei. Este cea mai mare sumă care s-a dus în economie, în plină criză.

► Investiţiile cred că vor avea o contribuţie importantă în PIB. Deja în T1 avem o creştere a ponderii. Tot acolo am văzut că au scăzut stocurile, deci au fost investiţii, nu s-a lucrat pe stoc. Şomajul tehnic şi amânarea ratelor pe 9 luni ajută consumul pe termen scurt. Investiţiile şi consumul vor atenua căderea în 2020 şi vor pune bazele creşterii în 2021. Economia îşi va reveni rapid în 2021.

► În această săptămână vor fi aprobate de guvern şi alte programe de finanţare, Progamul de garanţii pentru companii mari prin Eximbank, Prima Casă, un program de garanţii pentru leasing, pe factoring.

► Pentru Programul de relansare economică, actele normative ar trebui aprobate în această lună. El se concentreză pe investiţii, singura soluţie pentru a avea o economie competitivă.

► Guvernul liberal va face autostrada Sibiu-Piteşti, finanţările sunt pregătite. Vom trece Carpaţii cu guvernul liberal. De la această autostradă vor apărea şi alte oportunităţi. Au început deja tronsoane. La rectificarea bugetară vom da mai mulţi bani pentru investiţii la Transporturi, la Ministerul Economiei.

► Deficitul bugetar este mai mic la 6 luni decât cel estimat, pentru că veniturile sunt un pic peste aşteptări. Finanţarea deficitului este la un nivel confortabil, avem un buffer mare, pe care vrem să îl avem şi anul viitor.

► Lecţia din 2008-2009 este că în criză ai nevoie de dobânzi reale zero sau negative pentru a impulsiona economia şi de o politică fiscală ciclică.

► Sistemul bancar a fost prins în ultimii ani în lupte politice, în care nu îi e locul. Noi am vrut să ne fie partener.

► Programul de amânare a ratelor pe 9 luni este foarte generos pentru clienţii băncilor.

► CEC Bank, Eximbank sunt bănci la care statul este acţionar şi trebuie să susţină economia. Ele vor fi folosite pentru a împinge programele de finanţare în economie. Vom vedea pe termen lung care va fi strategia pentru întregul sistem. Am cumpărat şi Banca Românească, să vedem ce strategie găsim şi pentru ea.

 

Cosmin Vladimirescu,

country manager Mastercard România şi Croaţia

► Mobilizarea a fost exemplară în această perioadă de criză, atât a instituţiilor statului, cât şi a comercianţilor care au promovat plăţile contactless, ca fiind cea mai sigură metodă de plată.

► Ponderea plăţilor online cu carduri Mastercard s-a dublat de la începutul anului în România.

► Am luat mai multe măsuri printre care creşterea plafonului, peste care este necesară autentificare, de la 100 lei la 200 lei, pentru a limita contactul cu pin pad-ul. Am promovat foarte mult plăţile contacteless şi digitale şi s-a văzut.

► S-au înregistrat plăţi cu cardul făcute de companii care aleg să plătească cu cardul, în valoare de 100.000 de euro sau peste

► Avem un ritm accelerat de creştere a digitalizării economiei, statul a lucrat la acest lucru şi s-a văzut. Nu spun că nu mai sunt multe de făcut, dar trendul este unul foarte bun.

► Uitându-mă la iunie 2020 comparativ cu mai 2020 creşterea tranzacţionării, a numărului de plăţi cu telefoane şi wearables, a fost de 26%. Aplicabilitatea portofelelor electronice este destul de amplă. Vorbim de 85% din portofelul mastercard şi maestro care poate fi tokenizat.

► Se vede o scădere a numerarului care este coroborată cu o creştere a tranzacţiilor online. Acest lucru se vede şi din cifrele BNR.

► România alături de Bulgaria sunt pe ultimele locuri din UE în privinţa ponderii economiei gri, nefiscalizată.

► Ceea ce cred eu că va ajuta mult plăţile electronice este biometria ca metodă de autentificare atât pentru contactless, cât şi pentru plăţile online. Aceasta cred că va fi următoarea chestie revoluţionară.

 

Omer Tetik,

CEO Banca Transilvania

► În ultimii ani am învăţat foarte mult de la fintech-uri, despre agilitate şi canale alternative de servisare şi livrare. Sunt competitori foarte serioşi pentru băncile mari şi cele mici. Încercăm să învăţăm şi de la fintech-uri, dar realizăm şi planurile noastre. Clienţii îşi doresc parteneri de încredere, unde au depozite, credite, şi au început să facă mai multe tranzacţii cu noi.

► Suntem pe un drum de unde nu avem întoarcere. Suntem obligaţi să investim în tehnologie pentru clienţii noştri. Vom vedea mai multe aplicaţii. În curând vom anunţa 1 milion de utilizatori. Acest lucru arată dorinţa şi viteza de adaptare a clienţilor.

► Suntem în continuare optimişti, dar trebuie să fim prudenţi şi precauţi. Însă, dacă suntem prea prudenţi, nu putem să avem finanţare.

► Banca Transilvania vrea să crească în continuare cât timp clienţii au încredere în bancă şi cât piaţa permite. Deocamdată Banca Transilvania are o cotă de piaţă în jur de 17%, în creştere. Criza din 2008 a creat şi oportunităţi pentru Banca Transilvania. Situaţia economică ne-a oferit şansa aceasta.

► În 2020 este aproape imposibil să vorbim de achiziţii, nu cred că vor fi investitori în piaţă.

► Nu avem ţinte. Ne bucurăm de creştere organică. După integrarea Banspost, am continuat creşterea  organică. Am adunat destul de multe experinţe şi competenţe la BT astfel încât să avem creştere organică. Nu cred că ajungem la cota de piaţă de 20% în 2020. Nu avem o ţintă de cotă de piaţă.

► Scopul principal este să susţinem clienţii, să-i asigurăm că pot susţine activitatea, apoi venim cu ţinte agresive. Trebuie să vedem în ce direcţie merge economia.

 

François Bloch,

CEO, BRD Groupe SocGen

► Nu avem o strategie legată de cota de piaţă. Nu este cel mai important lucru pentru acţionari sau clienţi, mai ales în criză.

► HORECA a suferit mult şi încă suferă. Dar sunt şi sectoare în care activitatea se menţine la un nivel ridicat. Pe zona corporate, creditarea este în creştere faţă de perioada similară din 2019.

► Suntem în mijlocul crizei şi abia după ce trece criza sanitată vom reuşi să ieşim din cea economică. Trebuie să facem tot ce putem pentru a nu intra din nou într-un lockdown.

► 2020 va fi un an dificil, cu scădere economică, de 6,5%, dar estimăm 6% creştere în 2021.

► Cu siguranţă în România există oportunităţi de investiţii. Ne uităm la IMM Invest şi sunt multe companii interesate de aceste credite. Sunt companii dornice să facă investiţii. Vedem cerere de credite pentru investiţii, încă de la începutul crizei.

► Vedem o revenire uşoară a activităţii de creditare pentru sectorul rezidenţial. A fost un sector închis în lockdown, dar vedem o revenire. Reluăm finanţarea pe ipotecare.

► Proiectele de real estate anterioare pandemiei continuă şi sunt câteva care vor fi lansate în următoarele luni.

► BNR a redus dobânda şi cred că va continua să facă acest lucru încet pentru a ajuta la revenirea economiei.

► În pofida scăderii dobânzilor, leul este puternic şi este important pentru economie. Dacă poate păstra leul stabil scăzând dobânda o va face.

► Cel mai teamă îmi este de un al doilea lockdown, mai lung decât primul, ceea ce ar impacta puternic economia şi va trebui să recalculăm în scădere estimările.

► Pe real estate, companiile încă nu ştiu ce nevoi vor avea, care va fi raportul între munca la birou şi cea de acasă. Acum avem 4 mp pe angajat şi trebuie să menţinem acest raport în pandemie, dar încă nu ştim care va fi situaţia după.

 

Mădălina Teodorescu,

vicepreşedinte First Bank

► Tehnologia este foarte importantă pentru noi. Suntem foarte concentraţi pe creşterea băncii.

► O nouă achiziţie este pe lista noastră. Este un interes exprimat şi demonstrat. Suntem pregătiţi şi deschişi la orice oportunităţi care apar.

► Suntem foarte concentraţi pe zona de creştere a băncii. Vrem să facem o poveste frumoasă în România. Cred că acest lucru va deveni foarte vizibil în perioada următoare.

► Cererea de creditare a reînviat fantastic. Acum vedem o revigorare semnificativă a creditului. Noi avem peste volumele din anii anteriori.

► Suntem şi parte a IMM Invest. Vrem să susţinem programele de finanţare ale guvernului, în paralel cu producţia noastră proprie. Acum lucrăm cu toate motoarele şi cu tot personalul pe IMM Invest, care reprezintă circa 70% din solicitările de creditare. Noi avem aprobate 15% dintre cereri. Probabil, la mai puţin jumătate au intrat deja banii în conturile clienţilor. A fost o cerere extrem de mare la nivelul pieţei.  Nimeni nu era pregătit şi dimensionat la capacitatea aceasta de cerere indiferent că vorbim de bănci sau de Fondul de Garantare. Important este să fim prezenţi şi să facem lucrurile să funcţioneze. Să fim realişti, indiferent de maturitatea băncilor, când se lansează ceva nou lucrurile nu merg strună de la început. Este nevoie de timp.

► În ceea ce priveşte trendurile din piaţă în contextul pandemiei de COVID-19, vedem o creştere semnificativă pe zona de tranzacţionare pe digital.

► Digitalul este doar o modalitate de comunicare şi de accesare a unor produse, dar nu poate înlocui inteligenţa umană.

 

Alina Radu,

partener, coordonator al practicii de Banking & Finance, NNDKP

► Se discută foarte mult despre repornirea economiei, dar trebuie să ne reamintim că sunt oportunităţi reale acum, care se pot valorifica, iar în funcţie de cum gestionăm situaţia putem avea şansa unui nou start.

► Băncile au un rol critic în următoarea perioadă pentru că ele asigură lichiditatea necesară finanţării economiei şi pentru că finanţează în continuare şi cheltuielile statului. În egală măsură ele trebuie să-şi menţină prudenţa.

► România are o serie întreagă de avantaje începând cu structura de internet care a susţinut remote working. Ceea ce este foarte important este colaborarea şi relaţiile de parteneriat pentru a găsi soluţii de a susţine atât băncile, cât şi companiile şi consumatorii în noile circumstanţe. Este nevoie de colaborare la toate nivelurile, începând cu factorul politic, legislativ.

► Sunt câteva riscuri severe. Unul dintre ele este creşterea incertitudinii la nivel global şi reducerea rapidă a încrederii investitorilor în economiile emergente, cum este şi economia noastră. Un alt risc sever este deteriorarea echilibrului macroeconomic la nivelul României, din perspectiva costului de finanţare a deficitului bugetar. Al treilea element de impact, calificat ca un risc ridicat, este practic cadrul legislativ incert şi impredictibilitatea în domeniul financiar bancar.

► Initiaţivele legislative care ne preocupă cel mai mult şi pe care le vedem revenind în atenţie sunt pachetul de legi Zamfir.

► Am avut ordonanţa de urgenţă care a suspendat rambursarea ratelor către bănci, astfel s-a asigurat o stabilitate pentru companii şi consumatori, în schimb lucrurile acestea nu rezolvă complet problema.

► Suntem într-o situaţie în care creditul comercial este de 3 ori mai mare decât creditul bancar. Acolo nu s-a luat niciun fel de măsură.

 

Mihaela Bîtu,

CEO ING Bank

► Dorim să continuăm această creştere frumoasă. Nu cota de piaţă este un obiectiv pentru noi, ci să ne dezvoltăm din perspectiva clienţilor şi angajaţilor. Suntem adepţii hotărâţi ai digitalizării. Am fost mai bine pregătiţi, pentru că noi am îmbrăţişat cu ani înainte această filosofie.

► Vrem să fim o bancă ce aduce prospeţime, servicii inovatoare, servicii digitale, servicii impresionante pentru clienţi, experienţe cu accent pus pe clienţi şi pe angajaţi.

► Nu avem în acest moment diferenţieri majore în finanţarea anumitor sectoare. Nu ne retragem din niciun segment. Dar suntem o bancă mai prudentă ca altele. Suntem mai puţin expuşi la anumite sectoare economice mai volatile în perioade de crize. Noi nu avem a schimba nimic. Suntem aproape de client şi în perioade bune şi în cele dificile.

► În urma declanşării pandemiei cererea de creditare a suferit o restrângere. A fost un recul al cererii de credite. Nu se pune problema de a nu credita şi în afara schemelor de garantare. Dar şi clienţii au o abordare mai prudentă, ceea ce este foarte bine şi foarte sănătos. În următoarele luni se va cristaliza situaţia economică.

► La nivelul cererii de credite ipotecare vedem semnale încurajatoare în ultimele săptămâni. Deja se vede o revigorare a cererii. În lunile de carantină am văzut o scădere semnificativă, de 25% faţă de perioada ante-COVID. Acum, însă, cererea şi-a revenit. Avem la ING şi oferta cu credite ipotecare cu dobândă fixă pe 7 ani. Vedem o revenire a creditelor ipotecare chiar încurajatoare.

► Pe palierul de finanţări de birouri ING Bank nu are în prezent finanţări în discuţie. Munca de la distanţă va avea o consecinţă la finanţările de birouri. Cererea era foarte mare, dar rămâne de văzut unde se va aşeza acest echilibru. Există şi o inerţie pe imobiliare.

 

Mircea Busuioceanu,

vicepreşedinte Raiffeisen Bank

► Estimările mele optimiste indică o revenire a economiei în 2022.

► În mod paradoxal, planificăm un apetit de risc de credit în creştere, dar distribuirea acestui apetit între clienţi şi sectoare economice s-a schimbat.

► La persoane fizice, am venit cu elemente suplimentare pentru a evalua sustenabilitatea veniturilor, iar la companii am introdus instrumente de forecasting, pentru că trecutul firmei nu te ajută prea mult acum.

► Vom vedea creşterea apetitului de risc, dar cu o valoare diferită pe portofolii şi segmente. La companii vor fi două aspecte: solvabilitatea şi rezilienţa companiei, capacitatea de a genera previziuni rezonabile.

► Scopul creditării va fi foarte important şi ne dorim foarte mult să finanţăm investiţii. 

► În plus, vom aloca capital pentru a răspunde oportunităţilor care pot să apară, legate de absorbiţia unor programe europene, rearanjarea lanţurilor de distribuţie internaţionale, expansiunea regională a unor jucători locali, concentrarea pieţelor.

► Cred că vom trece mai bine şi mai repede peste această criză decât la criza trecută. Aceasta nu este neapărat o criză financiară. Există mai multă experienţă în a gestiona stocul de credite neperformante şi cred că băncile sunt mai bine echipate azi, atât la politici interne, cât şi la cunoaştere pentru a gestiona aceste situaţii dificile.

► Îngrijorarea se îndreaptă spre sectoarele economice care au un profil de revenire mai lung, cum este zona de hoteluri, anumite componente din lanţuri de aprovizionare a industriei auto, din industria de real estate, servicii conexe industriei petrolului. Dar este încă devreme, încă lucrăm cu scenarii şi încă un trimestru vom lucra cu scenarii.

 

Bogdan Neacşu,

CEO, CEC Bank

► Suntem pe o strategie de creştere a cotei de piaţă spre locul 5, în câţiva ani. Înseamnă să ne adaptăm la situaţiile care vor veni.

► Planul nostru este să continuăm finanţarea, acesta fiind rolul unei bănci. Avem trei luni de când a început criza şi am finanţat 250 mil. euro în ultimele trei luni. Vrem să menţinem acest ritm şi în viitor.

► Solvabilitatea băncii şi a sistemului este undeva peste 20%, un nivel satisfăcător. Avem de asemenea o lichiditate satisfăcătoare. Avem ingredientele ca să ne putem asuma riscuri. Dar este foarte greu să spunem cât de mari sau mici. Trebuie un risc care poate fi acomodat de situaţia băncii şi a sistemului.

► Vedem programe guvernamentale care vor să ajute economia şi trebuie să înţelegem direcţia şi să mergem împreună pentru a ajuta la revenirea economiei. E nevoie de coerenţă din partea tuturor actorilor.

► Există suficient business în România. Cererea de credite a scăzut mai mult decât în orice altă perioadă, dar există încă suficient business, pe agribusiness, pharma, infrastructură, există proiecte care pot fi finanţate.

► Suntem într-o cursă de îmbunătăţire permanentă a creditării ipotecare, mai ales că observăm o scădere a marjelor de dobândă, un lucru normal.

► Nu încurajăm scăderea dobânzilor la economii. Depozitele populaţiei trebuie retribuite măcar la nivelul inflaţiei.

► Provocarea principală este să ne adaptăm la nişte condiţii care vin fără manual. Trebuie să ne menţinem capacitatea de a ne adapta la condiţiile ce pot să mai apară.

 

Daniela Iliescu,

CEO, Patria Bank

► Oportunităţi se văd atât la persoane fizice, cât şi la companii. Apetitul de creştere al băncii este asociat şi cu un apetit de risc poate un pic mai ridicat decât media sectorului bancar. Avem un know-how foarte bun în gestionarea riscurilor.

► Ne bazăm creşterea mai ales pe companiile micro, dar şi pe cele din sectorul agricol, alimentar şi conexe, dar şi pe persoane fizice.

► Prima reacţie majoră observată, în prima lună de izolare, a fost reducerea dramatică a cererii pentru creditare. Mai ales la nivelul companiilor mici, a persoanelor fizice. Partea bună este că această primă reacţie de îngheţare s-a diluat destul de repede şi din mai am văzut chiar o revenire semnificativă şi ne apropiem de volumele noi de activitate şi de finanţare anterioare pandemiei.

► Avem parteneriate pe temen lung, cum este cel cu Fondul European de Investiţii, care oferă garanţii pentru credite şi microcredite. Am anunţat recent un nou plafon de 300 mil. lei.

► Iniţiativele guvernamentale care sprijină creditarea au un rol foarte important în relansarea economică. Suntem parte din IMM Invest, am primit solicitări pentru plafoane de peste cinci ori mai mari decât cele alocate.

► Vedem reluarea investiţiilor, a proiectelor tehnologice, a planurilor de extindere a activităţii.

► Nivelul de şomaj este destul de ridicat faţă de perioada anterioară, există sectoare destul de afectate, HORECA, retail, transport, şi dacă se ajunge la un nou lockdown impactul va fi mai dramatic decât până acum. Sunt elemente care au potenţial impact negativ pe termen scurt şi mediu asupra bilanţului bancar.  

 

Luminiţa Runcan,

director adjunct

Banca Transilvania

► Ne aşteptăm la o creştere a nivelului de neperformanţă în această perioadă. Nu ştim foarte bine să estimăm unde va ajunge acest nivel. Pentru că Banca Transilvania este foarte bine capitalizată, credem că putem să facem faţă unui val de neperformanţă ce va să vină. Suntem aproape de clienţi când apar primele semne de dificultate financiară şi atenţi astfel încât să trecem împreună peste evenimentul acesta.

► Banca Transilvania a ajustat politica de risc cu care lucrează în manieră tridimensională, rămânând o bancă cu obiectiv ferm de susţinere a economiei, urmărind parteneriatul cu clienţii, precum şi soliditatea financiară a băncii.

► Ne bucură faptul că în condiţii de pandemie am reuşit să trecem o parte din activitate pe digital. Este un lucru bun care simplifică şi asigură continuarea activităţii cu clienţii. Noi vrem să continuăm digitalizarea în relaţia cu clienţii, simplitatea interacţiunii cu ei. Ne-am bucura dacă interacţiunea digitală va ajunge şi la interacţiune între instituţii publice şi operatorii economici, am reuşi să facem multe dintre fluxurile noastre complet digitalizate.

 

Dan Sandu,

CEO Intesa Sanpaolo Group România

► Băncile sunt într-o situaţie mult mai bună faţă de crizele anterioare. Acum suntem mult mai maturi ca piaţă şi sistem bancar, foarte bine capitalizaţi. Criza anterioară s-a resimţit foarte tare, acum nu văd acest lucru. Cred că suntem pregătiţi să trecem peste criza aceasta.

► În partea de retail suntem în momentul în care ne construim strategia care este centrată către zona digitală. Platforma noastră de banking la nivelul diviziei de grup este foarte sofisticată şi bine dezvoltată, iar strategia este să implementăm cât de repede putem în banca din România.

► Noi am reuşit să ne adaptăm foarte repede la situaţia de criză şi din perspectiva faptului că în Italia colegii noştri văzuseră ce se întâmpla şi au reacţionat foarte bine. La începutul primelor semne de la sfârşitul lui februarie eram pregătiţi cu un plan de contingenţă. Am trecut cu bine peste valul iniţial de pandemie şi suntem în control şi în acest moment.

► Din punctul de vedere al tranzacţiilor şi creditării, în prima parte a crizei am avut o restrângere semnificativă a tranzacţiilor, dar ulterior am văzut şi am aprobat finanţări atât pentru companii mari româneşti cât şi pentru multinaţionale.

► Suntem la un nivel surprinzător de dinamic. La nivelul IMM-urilor avem multe tranzacţii aprobate, dar mare parte a tranzacţiilor sunt pe IMM Invest.

► Nu avem un plan propriu-zis pentru pandemie, ci obligaţia faţă de acţionari pentru a fi foarte atenţi în gestionarea capitalului şi lichidităţii.

 

Dimitrios Goranitis,

partener servicii de risc şi reglementare, Deloitte România

► Eu cred că per total băncile europene nu şi-au dat seama de impactul pandemiei încă. Am văzut o creştere rapidă a provizioanelor din partea băncilor din SUA şi Marea Britanie, dar nu am văzut acelaşi lucru şi la băncile europene.

► Cred că în Europa, provizioanele suplimentare, nivelul creditelor neperformante şi capitalul băncilor vor fi definite în funcţie de cât de bine aliniate vor fi iniţiativele statului cu perspectivele autorităţilor de reglementare.

► Pe de o parte, avem moratoriile emise de guverne pentru a ajuta economia, iar pe partea cealaltă avem autoritatea de reglementare care are o abordare orientată pe termen scurt, prin care le dă băncilor puţină eliberare pentru 3 sau 6 luni, dar nu se uită pe termen lung la acest tip de finanţare specială şi cum va afecta economia reală.

► Există o ezitare din partea băncilor privind susţinerea economiei reale pentru că nu ştiu intenţia autorităţii de reglementare pe termen lung.

► Ce ştim este că băncile sunt mult mai bine capitalizate şi că politicile şi calitatea activelor sunt mult mai bune decât erau acum 10 ani. Ce nu ştim este că nu putem analiza impactul crizei financiare pentru că nu putem analiza încă impactul crizei sanitare.

► De această dată este diferit. La criza precedentă aveam o criză de capital, iar acum avem o criză de lichiditate.

► Eu cred că vom avea o creştere semnificativă a creditelor neperformante. IMM-urile vor contribui semnificativ la creditele neperformante pentru că nu este o măsurare a lichidităţii pentru ele, iar nevoile lor sunt destul de urgente. Cu siguranţă văd o creştere şi s-ar putea să ajungem la peste 10% credite neperformante în sistemul bancar.

► BNR şi-a anunţat deja strategia şi încearcă să vadă cum se descurcă băncile.

AFACERI DE LA ZERO