♦ Noua emisiune de obligaţiuni cu care a ieşit România pe piaţa internaţională a adus 4 mld. dolari, dar nu a acoperit cererea care exista ♦ Preţul la care ne-am împrumutat, dacă adăugăm prima de risc a ţării, este preţul de pe piaţă, respectiv peste 6% ♦ Economia va creşte cu 3%, poate chiar 4%, banii europeni sunt esenţiali, dar trebuie să îi şi accesăm.
România s-a împrumutat de pe pieţele internaţionale la dobânzi substanţial mai mici decât acum un an, deşi deficitul bugetar a fost mai mare decât aşteptările anului trecut. Dacă România ar putea accesa cel puţin 90% din fondurile de coeziune cumulat cu PNRR pentru a putea susţine deficitele, ar stimula investiţiile şi ar contribui la potenţialul de creştere economică văzut de investitori, cred analiştii Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte, CFA România şi Dragoş Manolescu, deputy CEO, OTP Asset Management.
„Legat de economiile din zona euro şi economia României, până la urmă pe exerciţiul 2014-2020, care a fost prelungit şi se închide anul acesta, România a atras 90%. Dacă mergem pe premisa că şi din acest exerciţiu financiar, plus PNRR vom atrage 90%, din punctul meu de vedere ca analist este excepţional. Practic acest 90% are capacitatea să susţină până în 2027-2028 şi vedem cât se va mai prelungi actualul program, are capacitatea să susţină investiţiile pentru că o mare parte din PIB-ul României în momentul de faţă se duce în plăţi de salarii şi pensii, astfel încât zona de investiţii care mai rămâne în PIB este foarte mică. Tocmai de aceasta fondurile europene vin şi susţin fix această zonă şi acest lucru este foarte sănătos pentru România“, a spus Dragoş Manolescu în cadrul emisiunii de business ZF Live.
De asemenea, agenţiile de rating au semnalat că România ar cam ieşi din plaja ţărilor cu rating de investiţii, dar pe de altă parte, rapoartele acestora arată două ancore importante pentru ţara noastră, respectiv apartenenţa la Uniunea Europeană, însemnând că există cineva care să urmărească reducerea deficitului bugetar, şi programul PNRR.
„Ne putem pune problema de înrăutăţire a ratingului dacă cumva renunţăm la programul PNRR. Până în 2027 putem trage pe acest exerciţiu bugetar undeva spre 70 mld. euro. România nu a mai avut niciodată acces la asemenea finanţare. PNRR plus fonduri de coeziune. Dacă accesăm fondurile putem susţine deficitul de cont curent şi deficitul bugetar într-o mare măsură şi putem asigura şi stabilitatea pieţelor financiare din România“, a explicat Adrian Codîrlaşu, în cadrul aceleiaşi emisiuni.
Aceste aşteptări care se regăsesc viziunea investitorilor sunt reflectat printr-un optimism mult mai mare privind creşterea economică a României, comparativ cu estimările altor ţări din Uniunea Europeană. Pe lângă garanţia prezentată de viitoarele fonduri europene care vor fi atrase de către România, anul 2024 este un an electoral, ceea ce înseamnă că se vor face cheltuieli publice substanţiale, acest lucru va ajuta consumul şi implicit creşterea PIB.
„Eu cred că va fi o creştere economică de 3%, poate uşor peste 3%. Este un an electoral, se vor face cheltuieli publice substanţiale, ceea ce va ajuta consumului şi implicit creşterea PIB. Anul trecut, dacă ne uităm pe datele de investiţii, investiţiile din infrastructură a fost surpriza plăcută din economie. S-a investit mai mult ca niciodată în infrastructură. Ar trebui acest lucru să fie continuat. Planurile sunt şi pentru acest an de a investi în infrastructură, numai să avem bani“, spune Adrian Codîrlaşu.
Din perspectiva lui Dragoş Manolescu, economia României, cel mai probabil va avea o creştere de 1,5%-1,7% la finalul anului trecut, iar pentru anul acesta aşteptarea este de 3-4%. În acelaşi timp, Dragoş Manolescu a mai explicat că ieşirea României pe pieţe internaţionale a fost un succes din punctul de vedere al Ministerului Finanţelor pentru că cererea pe titluri a fost peste aşteptări, iar impactul după această emisiune a fost pozitiv şi pe emisiunile în euro şi celelalte emisiuni în dolari.
„Putem spune că a fost un efect de contagiune pozitiv şi pe celelalte emisiuni. Ce este important de menţionat în afară de faptul că datoria României a depăşit 160 mld. dolari este evoluţia de la începutul anului atât pe curba de dolari, cât şi pe curba de euro şi cea de lei. Practic pe toate curbele au crescut randamentele de la 1 ianuarie până astăzi, astfel încât din punctul meu de vedere Ministerul de Finanţe a făcut bine că a tras cât mai mult. Ţinta de împrumut pe obligaţiuni emise în valută este undeva între 8,5 şi 10 mld. de euro echivalent, cam asta se aşteaptă. Noi ne bucurăm că s-a dus în dolar Ministerul de Finanţe pentru că a mai luat din presiunea care era pe curba de titluri în euro“, a mai detaliat Dragoş Manolescu.
Dragoş Manolescu, deputy CEO, OTP Asset Management: Dacă România vinde obligaţiuni pe zona de ESG, probabil că va atrage lejer încă 4 mld. euro.
Din perspectiva obligaţiunilor, Dragoş Manolescu a mai adăugat că se aşteaptă şi obligaţiuni verzi sau sociale, iar cererea în această zonă este foarte puternică pe euro.
„Dacă vor veni cu obligaţiuni pe zona de ESG, ori sociale, ori verzi, probabil pot să atragă lejer încă 4 mld. euro. România nu a emis până acum, cel puţin în regiune, obligaţiuni verzi şi există cerere pentru aceste obligaţiuni. Dobânzile pentru obligaţiuni verzi sunt sub obligaţiunile normale. Practic investitorii plătesc o primă ca o obligaţiune verde versus o obligaţiune normală. O obligaţiune normală a României finanţează deficitul care se duce în pensii, salarii, sistemul public, iar obligaţiunile verzi trebuie să finanţeze proiecte, ori proiecte sociale ori dacă sunt verzi proiecte care ajută în procesul de decarbonizare în ţinta pe care o avem la nivelul României şi la nivelul Uniunii Europene. Deci ar trebui să fie la 10 ani sub 5,8%, iar la 5 ani sub 5,10%“, a mai spus Dragoş Manolescu.
Din punctul de vedere a lui Adrian Codîrlaşu, investitorii sunt dornici să investească pentru că pe dolar dobânzile vor scădea pentru că inflaţia se reduce, iar o dobândă de peste 6% la dolari este bine de avut pe o perioadă de 10 ani.
„Din partea Ministerului de Finanţe, faptul că trage, are mult de împrumutat în acest an. Expiră undeva la 13 mld. euro echivalent. Dacă ne gândim că o să fie deficitul bugetar undeva la 6% dintr-un PIB de peste 300 mld. euro, lejer ajungem la o cerere de bani de 30 mld. euro în acest an. Când poate va trage cât mai mult Ministerul Finanţelor. Suntem într-o zonă de conflict, de război, oricând poate escalada şi atitudinea investitorilor faţă de ţările care sunt la graniţa Ucrainei se poate schimba. De aceea atunci când are oportunitatea trebuie să tragă maxim pentru că nu ştim dacă va ţine la fel ca acum apetitul investitorilor locali şi străini“, spune Adrian Codîrlaşu.
