Zeci de străduţe înguste garnisitecu terase micuţe şi cafenele. Mii de trecători, unii grăbiţi, alţiisavurându-şi tacticoşi croissantul proaspăt în acordurile unortrupe ambulante pe care le întâlneşti aproape la fiecare colţ destradă. Muzicalitatea cuvintelor, atmosfera mereu boemă, o relaxareaparte, clădirile care te privesc "de sus" după secole de istorie,forfotă continuă. Timp de două săptămâni, în fiecare an, totulcurge însă într-o singură direcţie: Parcul Porte d'Auteuil. Devenitdeja parte din istoria Parisului, Roland Garros reflectă perfectastrălucire a metropolei în care vieţuieşte. Este singurul turneu pezgură din cele patru de Mare Şlem. Este locul din care eroii iespurtând pe veşminte urmele cărămizii ale luptei cu mingile trimisescurt peste fileu şi îngropate în particulele roşiatice. Este loculunde tie-breakul nu face legea în setul decisiv, iar lentoareajocului pe zgură conferă turneului un statut aparte, de cel maisolicitant Mare Şlem din cele patru. Purtând numele celebruluiaviator francez Roland Garros, turneul a păşit în calendarulinternaţional în urmă cu 120 de ani. O istorie care începe pe nisipşi se contiuă pe iarbă adunând sub numele de "Campionatul Franţei"numai jucători membrii ai cluburilor franceze de tenis. O regulărestrictivă care a picat în 1925, deschizând porţile jucătoriloramatori de peste tot, ca din 1968 să devină primul turneu de MareŞlem care să îi reunească la start, atât pe amatori cât şi peprofesionişti. O trecere făcută pe fondul zgurii (din 1928),devenită brand-ul competiţiei pariziene.
Se mută aproape de Versailles!?
Un turneu de tradiţie care nu a foslipsit de cutremure, cel mai recent fiind posibila sa mutareîncepând din 2016, una dintre locaţiile vehiculate fiind înapropierea castelului Versailles. Doar o furtună într-un pahar,după ce la începutul acestui an, organizatorii turneului au anunţatcă Roland Garros-ul va rămâne pe locaţia curentă. Însă cu o altăfaţă: terenul 1 va fi demolat, vor apărea alte două terenuri, unacoperiş retractabil pe terenul central Philippe Chatrier, care îşiva mări capacitatea cu 60%.
Agassi a dat un titlu pentruperucă
Lada cu amintiri-comori de la Parise una plină, iar poveştile sunt fabuloase. Turneul de la RolandGarros a fost turneul care a scos la iveală mai mulţi campionisurpriză, dar şi locul în care alţii şi-au lansat carierele. Esteşi cazul lui Andre Agassi, care la puţin timp după ce a împlinit 20de ani, juca prima lui finală de Grand Slam. Până atunci, rebelulamerican refuzase să joace la Wimbledon din cauza tradiţiilorimpuse de organizatori, în special cele legate de echipamentul albimaculat, astfel că el şi-a îndreptat atenţia către celelalte mariturnee. Prima finală de Grand Slam a lui Agassi nu a însemnatautomat şi primul mare succes, americanul câştigând Open-ul Franţeiabia la nouă ani distanţă.
În urmă cu aproximativ doi ani,fostul lider mondial a dezvăluit într-o autobiografie şi motivulpentru care a irosit o primă şansă de a câştiga Roland Garros-ul,la momentul actual acesta părând a fi cel puţin haios. El asusţinut că la finala din 1990 cu Andres Gomez nu s-a pututconcentra deloc, temându-se de o situaţie bizară, că lumea ar aflacă părul său bogat era de fapt o perucă. "Mă gândeam, ce ar spunelumea dacă ar şti de perucă? Ar fi vorbit doar de perucă şi stiu cănu aş fi putut suporta. Nu acceptam luni întregi de glume şi decritici", a povestit peste ani întregi Andre Agassi.
Borg şi Nadal, zeii RolandGarros-ului
În zilele noastre, Roland Garros adevenit şi casa lui Rafael Nadal, spaniolul care şi-a câştigatrenumele de "Matador" pe zgura de la Paris. Un alt mare campion,Roger Federer a fost nevoit să aştepte o accidentare a lui RafaelNadal, în 2009, pentru a-şi trece în cont şi un titlu de Grand Slamla Internaţionalele Franţei. În decursul ultimilor şapte ani, Nadala câştigat de şase ori turneul, egalând recordul de succese al luiBjorn Borg. Spaniolul a ratat însă doar pentru o zi să devină şicel mai tânăt jucător cu şase victorii. Interesant este faptul căRoland Garros este şi ultimul bastion al lui Nadal care a rămas înpicioare în faţa noului lider mondial, Novak Djokovic. Sârbul maitrebuie să aştepte cel puţin un an pentru a-l învinge pe Rafa laParis.
Şi românii se simt perfect laParis
În istoria InternaţionalelorFranţei, zgura franceză le-a zâmbit larg lui Ilie Năstase şiVirginiei Ruzici, campioni în 1973, respectiv 1978, pentru ca dupădouă decenii, Adrian Voinea (1995) şi Ruxandra Dragomir (1997),actualul preşedinte al federaţiei, să atingă faza sferturilor definală, o performanţă ca o adevărată gură de oxigen la acea vremepentru sportul alb românesc. Erau anii când jucătoarele dingeneraţia actuală abia păşeau pe terenul de tenis sub aripaprotectoare a părinţilor, iar jucătoare precum Irina Spîrlea sauRuxandra Dragomir le călăuzeau parcă paşii spre marea performanţăfetiţelor de grădiniţă. Aşa s-a ajuns, spre exemplu, laincredibilul parcurs al Soranei Cîrstea din 2009 cea care a aşezatdin nou România în faza sferturilor de finală. Dar anii 2000 auadus iniţial în prim plan performanţele băieţilor care s-au lovitde zidul sferturilor de finală! Şi cine altcineva putea să pătrundăpână în primii opt decât Andrei Pavel (2002), cel mai bun român dedupă Ilie Năstase! Iar povestea "Cneazului" e fabuloasă la aceaediţia de acum nouă ani. Soţia sa, nemţoiaca Simone, adusese pelume al doilea copil al familiei exact după meciul adjudecat deAndrei în optimile de finală! Constănţeanul a dat o fugă pânăacasă, în Germania, pentru a-l vedea pe bebeluşul Marius şi tot înaceeaşi zi s-a întors pentru a încerca să avanseze în semifinlale.O misiune aproape imposibilă! Şi meciul cu Alex Corretja a fost unadevărat calvar! Şi nu doar pentru că ibericul, pe atunci, unuldintrre cei mai puternici jucători pe zgură ar fi fost într-o mareformă, ci şi din cauza condiţiilor atmosferice! Condus cu 2-0 laseturi, dar aflat în avantaj în actul al treilea (5-4), Pavel aluat drumul cabinelor după 3 ore de joc pentru că vizibilitatearedusă nu le mai permitea jucătorilor să controleze mingea! S-aînclinat însă a doua zi. Pe urme i-a călcat Cneazului şi VictorHănescu, în 2005, actualul lider al tricolorilor oprindu-se tot însferturi. Ştafeta pare că a fost preluată în prezent de generaţiade fete condusă de Alexandra Dulgheru, Simona Halep sau IrinaBegu.
Informatii despre achizitionareabiletelor pe: www.bcropen.ro/ro/ghid/bilete
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
