Băncile, atât cele comerciale cât şi Banca Centrală Europeană (BCE), au fost ieri în centrul atenţiei pe burse, care au reacţionat negativ la tensiunile venite din acest sector, de mult timp una din verigile cu probleme ale proiectului european.
Indicele bursier al băncilor europene a scăzut cu mai mult de 2%. Acţiunile Commerzbank, una dintre cele mai mari bănci germane, au coborât după ce compania şi-a ales un nou şef al diviziei de retail. Titlurile Barclays au pierdut până la 2% din valoare deoarece Deutsche Bank a înrăutăţit recomandarea privind acţiunile băncii britanice de la „cumpără” la „aşteaptă”. Mai multe bănci italiene au avut ieri probleme din cauza reaprinderii îngrijorărilor privind creditele neperformante din portofoliile lor. Acţiuni ale unor instituţii de credit precum Banco Popolare şi Intesa Sanpaolo s-au tranzacţionat în scădere accentuată, scrie CNBC.
Analiştii spun că inflaţia redusă din Europa afectează băncile, însă că întreg sectorul de profil este mai degrabă ieftin pentru investitori decât toxic.
Claudio Borio, şeful departamentului economic şi monetar al Băncii Reglementelor Internaţionale, a avertizat că pieţele sunt panicate de temerile privind băncile din întreaga lume şi de decizia şoc a Băncii Japoniei de a impune dobânzi negative. Pentru el, actuala situaţie reprezintă a doua fază a turbulenţelor din trimestrul trecut. „Calmului fragil” din lunile trecute i-au luat locul turbulenţe şi „o furtună în formare”.
O altă mare bancă, BCE, a captat atenţia investitorilor. Sondajele de opinie realizate în rândul analiştilor arată că instituţia va trebui să anunţe joi noi stimulente dacă vrea să evite repetarea situaţiei din decembrie, când măsuri dezamăgitoare au declanşat vânzări masive pe burse. Acum, după trei luni, când preţurile şi-au reînceput scăderea iar perspectivele economice se înrăutăţesc, banca are în faţă un test critic pentru credibilitatea sa, scrie Bloomberg.
În urmă cu doar două zile preşedintele BCE Mario Draghi a fost nevoit să calmeze pieţele panicate de temeri că instituţia a rămas fără muniţie în lupta cu forţele deflaţioniste. El a insistat că BCE are destul material de luptă şi este pregătit să-l utilizeze, iar acum pieţele aşteaptă dovada. Draghi a făcut clar care sunt consecinţele eşecului: cu cât inflaţia stă mai mult timp sub ţinta BCE, cu atât creşte riscul ca pieţele să-şi piardă încrederea în capacitatea instituţiei de a-şi atinge obiectivele. Aşteptări slabe privind inflaţia înseamnă dobânzi reale mai mari, creditare şi investiţii mai slabe şi creştere mai lentă. De când a devenit preşedinte al BCE, în noiembrie 2011, Draghi a anunţat opt reduceri de dobânzi, două programe de creditare pe termen lung pentru bănci şi un program uriaş de achiziţii de active.
„Aşteptările pieţelor au crescut considerabil. Modul în care gestionează aceste aşteptări este crucial şi ar trebui să fie prima îngrijorare a BCE după dezamăgirea din decembrie”, a explicat Christopher Matthies, analist la Sparkasse Suedholstein.
Carsten Brzeski, economist şef la ING, crede că inactivitatea ar fi pentru BCE cea mai neinspirată opţiune.
„Credem că Draghi va livra un mix de paşI mărunţi, dar mai mari decât se aşteaptă de la el: reducerea dobânzii pentru facilitate de deposit cu 20 de punte de bază, dar cu măsuri de compensare pentru bănci, lărgirea câmpului de achiziţii pentru programul de ralaxare cantitativă şI majorarea cu cinci miliarde de euro a achiziţiilor lunare”, a spus analistul. De asemenea, o intervenţie verbală în care s-ar sugera că BCE va tolera ratarea ţintei de inflaţie ar ajuta la susţinerea aşteptărilor privind inflaţia, a mai afirmat Brzeski.
