♦ În momentul de faţă, Romgaz nu este inclusă în indicii FTSE Russell, întrucât nu întruneşte criteriile de lichiditate ♦ Compania urmăreşte cu această operaţiune şi „finanţări cu costuri mai mici dacă emitentul este inclus într-o familie de indici internaţionali“ ♦ Pentru finanţarea părţii sale din Neptun Deep, Romgaz are nevoie iniţial de jumătate de sumă, circa 1 mld. lei ♦ Compania de stat ia în considerare şi emiterea de obligaţiuni.
Cea mai mare operaţiune de majorare de capital social a unei companii de stat de la Bursa de Valori Bucureşti, respectiv cea de 3,5 mld. lei propusă de Romgaz (SNG) pentru AGA din 18 decembrie, se va face din rezervele companiei, care vor trece în capitalul social, fără a implica sume noi de la acţionari. Este vorba despre o operaţiune contabilă, măsură văzută de brokeri ca o consolidare financiară, întrucât banii intraţi în capitalul societăţii din rezervele acumulate din profiturile ultimilor ani, constituite ca surse proprii de finanţare, nu mai sunt expuşi unui risc suplimentar de distribuţie către acţionari.
„Creşterea numărului de acţiuni va dilua profitul şi capitalul propriu pe acţiunea SNG în mod corespunzător (de 10 ori mai mici), fapt care ar trebui să ajusteze în acelaşi mod şi cursul de tranzacţionare în piaţă. De principiu, capitalizarea companiei ar trebui să rămână la un nivel asemănător. Creşterea capitalului social al companiei ar putea fi văzută că o măsură de consolidare financiară, banii intraţi din rezerve nemaifiind expuşi unui risc suplimentar de distribuţie către acţionari“, spune Alin Brendea, director de operaţiuni al Prime Transaction, pentru ZF.
Majorarea nu are semnificaţie economică pentru investitori, dar aceştia trebuie să ia în calcul că dacă măsura se votează în AGA, atunci în primăvară preţul se va ajusta matematic după data de referinţă (ex date 28 mai) pentru a reflecta cele 9 acţiuni gratuite acordate la 1 deţinută. Practic, fiecare investitor care deţine acţiuni la data de înregistrare (29 mai) va avea la data plăţii (30 mai) de 10 ori mai multe acţiuni, dar cu o valoare cumulată similară.
„Dacă un acţionar avea o acţiune la Romgaz la 50 lei, va mai primi 9 acţiuni gratuite ce vor fi înregistrate la 0 lei fiecare în portofoliu. Preţul acţiunii după trecerea datei de referinţă pentru majorare se va ajusta matematic în piaţă pentru a reflecta şi acţiunile gratuite. Acţionarul cu o acţiune va avea după majorare 10 acţiuni la o valoare totală de 50 lei. Poate că preţul acţiunilor se va aprecia pentru că lichiditatea ar trebui să se îmbunătăţească, dar acest lucru nu este predictibil“, spune Costin Brumă, broker al Swiss Capital, pentru ZF.
Contactat de ZF, Răzvan Popescu, CEO-ul companiei cu 19 mld. lei capitalizare, spune că propunerea a venit din partea directorilor executivi către consiliul de administraţie, condus de Dan Drăgan, secretar de stat în Ministerul Energiei. Conform actului contitutiv, consiliul a avizat şi a propus spre aprobare către acţionari.
„Sunt motive de ordin fiscal pentru care am propus operaţiunea. Această majorare este o recompensare a acţionarilor actuali, diminuându-se valoarea nominală a acţiunii, ceea ce probabil va duce la o lichiditate mai crescută în viitor. Este un stimulent pentru investitori de a deveni acţionari şi a creşte, eventual, capitalizarea companiei. şi această creştere a capitalizării este importantă, luând în calcul viitorul şi necesarul de finanţare al companiei”, spune CEO-ul Romgaz.
Dacă în portofoliul investitorilor nu se schimbă mai nimic, Romgaz mizează pe faptul că lichiditatea bursieră se va îmbunătăţi, ceea ce va aduce compania pe radarul unor furnizori de indici precum MSCI şi FTSE Russell, dar şi pe îmbunătăţirea fluxurilor de numerar şi pe condiţii superioare de finanţare în urma încheierii operaţiunii.
„În perspectiva unei anunţate emisiuni de obligaţiuni, această operaţiune ar putea oferi condiţii superioare de finanţare pentru societate. Pe de altă parte, lichiditatea bursieră a titlurilor Romgaz la nivelul volumelor de tranzacţionare se va îmbunătăţi simţitor odată ce numărul de acţiuni libere la tranzacţionare va creşte semnificativ“, adaugă Alin Brendea.
FTSE Russell şi MSCI folosesc diferite metodologii de includere a companiilor in indici, precum mărimea companiei, lichiditatea acţiunilor, nivelul de capitalizare a pieţei, tranzacţiile bursiere etc. O bursă poate fi inclusă în aceşti indici ca urmare a îndeplinirii criteriilor şi pot influenţa mult mai uşor investitorii, în funcţie de strategia lor de investiţii, să selecteze aceste active.
În prezent, Bursa de Valori este considerată piaţă emergentă doar de FTSE Russell. Romgaz, însă, nu este inclusă în indicii FTSE Russell, întrucât nu întruneşte criteriile de lichiditate. Emiterea acestor acţiuni gratuite ar creşte şansele companiei de a fi inclusă în aceşti indici, ceea ce ar oferi o poziţie mai bună de negociere în privinţa finanţărilor pe bursă.
„Finanţarea proiectelor de investiţii ar putea fi realizată inclusiv prin emiterea de obligaţiuni si majorări de capital social cu aport de numerar; aceste finanţări se pot obţine cu costuri mai mici dacă emitentul este inclus într-o familie de indici internaţionali“, scrie Romgaz, care aduce în discutie şi îmbunătăţirea portofoliului de investitori, „deoarece un număr însemnat de fonduri internaţionale de investiţii au ca strategie investiţională replicarea unor indici, inclusiv indicii FTSE Russel (adică investesc în acţiunile emitenţilor ce intră în structura unor familii de indici)“.
Răzvan Popescu, CEO-ul Romgaz, a spus în cadrul ZF Power Summit din primăvara acestui an că practica în domeniul de petrol şi gaze este de a apela la mai multe instrumente de finanţare pentru proiectele care necesită investiţii majore, acesta fiind şi obiectivul Romgaz pentru Neptun Deep.
„Proiectul Neptun Deep nu trebuie neapărat finanţat din fonduri proprii. De obicei, proiectele oil and gas sunt finanţate prin emisiuni de obligaţiuni, iar noi avem aceleaşi planuri. În acest moment, ne uităm la un credit colateralizat (cu garanţii), ne putem uita la obligaţiuni. Pentru mine, de la început ideea principală au fost obligaţiunile cu maturităţi diferite, ne uităm la 5, 7, 10 ani, în euro, pe care să le sincronizăm cu curba de obligaţiuni emise de către statul român“, a spus acesta.
Întrebat de ZF dacă majorarea capitalului social are în vedere finanţarea pentru Neptun Deep, acesta a spus că vorbim în principal despre Neptun Deep, dar sunt şi alte investiţii.
„Trebuie să finanţăm cam jumătate din CAPEX-ul aferent Romgaz, undeva la 1 miliard de euro. Ne gândim în continuare să emitem obligaţiuni. Fiind investiţii de CAPEX foarte mari într-o perioadă destul de scurtă, iar prima extracţie de gaz va avea loc în 2027, finanţarea cu obligaţiuni ne oferă o mai mare flexibilitate. În plus, s-au comasat investiţiile în forajele de la Caragele, s-au comasat investiţiile în secţiile de comprimare noi pe care vrem să le construim şi trebuie să finalizăm centrala de la Iernut. Anii 2024 şi 2025 vor fi ani de investiţii foarte mari, poate cei mai mari din istoria companiei”, spune CEO-ul pentru ZF.
Romgaz avea rezerve de 4,9 mld. lei la 30 septembrie 2023 şi un capital social de 385 mil. lei, în timp ce Petrom are rezerve de 32 mld. lei şi un capital social de 6,2 mld. lei. După operaţiune, Romgaz va avea un capital social de circa 3,9 mld. lei şi rezervele se vor diminua la aproximativ 1,4 mld. lei. Ce presupune acest lucru?
„Până la urmă, aceste rezerve sunt constituite legal şi pot fi utilizate în mod limitat. S-a decis încorporarea lor în capitalul social. Nu au niciun fel de legătură cu cash-ul companiei. Nu există niciun fel de mişcare reală de cash. Sunt rezerve constituite legal pe parcursul anilor pe care nu ai cum să le incorporezi altfel. Să nu confudăm conturile companiei şi suma pe care o avem cu această distribuire, nu afectează poziţia netă în niciun fel“, explică Răzvan Popescu.
Posibilitatea de majorare a capitalului social prin încorporarea de rezerve nu este inclusă în Actul Constitutiv al Romgaz, astfel că operaţiunea va necesita şi modificarea documentului. În prezent, capitalul social al Romgaz este format din 385,4 milioane de acţiuni. În urma operaţiunii de majorare, acesta va fi împărţit în 3,85 de miliarde de acţiuni, noua valoare a acestuia fiind de 3,85 de miliarde de lei. Structura acţionariatului nu se va modifica.
„Motivaţiile spuse de ei sunt adevărate. Este o operaţiune care a avut un uşor impact la momentul când a apărut ştirea. Preţul a crescut un pic după care lucrurile s-au liniştit, tocmai pentru că vorbim de trecerea unor rezerve în capitalul social. Nu se schimbă mare lucru. Exact cum s-a întâmplat şi cu Transgaz, până la urmă evoluţia preţului acţiunii este determinată de rezultatele financiare şi în niciun caz de această operaţiune“, spune Marcel Murgoci, director de tranzacţionare al Estinvest, pentru ZF.
Murgoci mai spune că operaţiunea este trasă la indigo cu cea care a avut loc la Transgaz, doar că în cazul transportatorului a fost o operaţiune mai mare ca proporţionalitate, de 15 la 1, dar mai redusă ca valoare, de 1,77 mld. lei. Ca şi la Transgaz, preţul acţiunii se va corecta, iar randamentul va putea fi calculat doar după trecerea datei de înregistrare.
„Teoretic, preţul acţiunii se va diminua în jurul valorii de 5 lei, de 10 ori, dar trebuie să ne raportăm la momentul din mai 2024, încă este devreme de făcut calculul cu privire la randament. În teorie, se corectează matematic, dar evoluţia acţiunilor poate să fie diferită. Să nu uităm că undeva în acea perioadă avem şi un dividend aprobat într-o adunare trecută care este posibil să includă această majorare, la care nu ştim încă data de înregistrare. Sunt multe evenimente care se pot întâmpla până atunci“, completează Marcel Murgoci.
Romgaz scrie în referatul privind majorarea de capital social că distribuirea de acţiuni gratuite către acţionari este o modalitate de recompensare a acestora mai favorabilă decât distribuirea de dividend, pentru că acţiunile primite gratuit nu sunt impozabile la nivelul acţionarilor, în timp ce dividendele, ca regulă generală, sunt purtătoare ale unui impozit de 8% în prezent.
„La momentul distribuţiei nu sunt purtătoare de impozit, ci la momentul vânzării, dacă sunt vândute. În acest moment, acţiunile respective, fiind gratuite, sunt depuse la valoarea zero. Cel care vrea să le vândă va plati 1% sau 3%, în funcţie de momentul vânzării“, explică Murgoci.
Romgaz este evaluată de investitori la 19 mld. lei şi este controlată în proporţie de 70% de statul român, prin Ministerul Energiei. Acţiunile SNG se tranzacţionează în creştere cu 30,6% de la începutul acestui an, pe fondul unor tranzacţii de 718 mil. lei, arată datele BVB.
Producătorul şi furnizorul de gaze naturale a încheiat primele nouă luni din 2023 cu o cifră de afaceri de 6,81 mld. lei, în scădere cu 37% faţă de aceeaşi perioadă din 2022, şi un profit net de 2,16 mld. lei, în scădere cu 3%, arată datele din raportul financiar trimestrial.
