Ministerul Transporturilor aşteaptă până pe 17 octombrie ofertele brokerilor interesaţi să intermedieze listarea la bursă a unui pachet de 20% din acţiunile Tarom, în contextul în care pieţele de capital sunt în cădere liberă.
În aceste condiţii, apare întrebarea dacă statul chiar vrea să vândă pachetul de acţiuni pe bursă sau vrea doar să bifeze încă o încercare de listare în faţa FMI, cum s-a întâmplat la Petrom, unde statul a scos 9,84% din acţiuni la vânzare pe bursă, însă nu a reuşit să găsească investitori.
La mijlocul lui 2008, înainte de prăbuşirea băncii americane Lehman Brothers, Ministerul Transporturilor a selectat intermediari pentru listarea pe bursă a unor pachete de câte 5% din acţiunile celor mai importante aeroporturi locale, dar ofertele publice iniţiale (IPO) au fost amânate pe termen nedeterminat din cauza contextului nefavorabil de pe pieţele de capital.
Oferta Tarom ar putea avea aceeaşi soartă, dacă un eventual faliment al Greciei va arunca din nou pieţele în haos, iar economia mondială va intra din nou în recesiune.
Ofertele publice de vânzare de acţiuni au dispărut de pe pieţe de câteva luni, iar acum ar fi dificil de vândut şi companii profitabile precum Transelectrica sau Transgaz. Ministerul Economiei va anunţa în săptămânile următoare brokerul selectat pentru vânzarea pe bursă a 15% din Transelectrica, termenul de depunere a ofertelor expirând mâine, 6 octombrie.
E curios că statul a accelerat tocmai acum listarea la bursă a Tarom, o companie care a avut pierderi în ultimii ani, iar toată lumea din piaţă se întreabă care va fi rezultatul acestui demers.
Companiile aeriene din întreaga lume au fost printre cele mai afectate de scăderile de pe burse din acest an, alături de acţiunile bancare. Explicaţia e simplă: dacă economiile reintră în recesiune, transporturile aeriene sunt printre cele mai lovite.
Multiplii la care se tranzacţionează în prezent companiile aeriene sunt foarte mici, capitalizările bursiere reprezentând între 0,033 şi 1,23 din veniturile raportate în ultimul an, multiplii mai mici fiind în dreptul companiilor cu pierderi, în timp ce multiplii mai mari aparţin companiilor low cost, precum Ryanair sau EasyJet, care au muşcat în ultimii ani din cota de piaţă a companiilor tradiţionale şi au crescut puternic.
În medie, multiplul de venituri (P/S) este de circa 0,27. Astfel, Tarom, care a avut anul trecut afaceri de circa 220 mil. euro, ar putea fi evaluată la circa 60 mil. euro, iar statul ar încasa în jur de 12 mil. euro pentru 20%.
O altă evaluare relevantă pentru companiile aeriene este în funcţie de numărul de pasageri transportaţi într-un an. În cazul companiilor analizate de ZF, media capitalizărilor raportate la numărul de pasageri este de circa 35 de euro. Tarom a transportat anul trecut circa 2,2 milioane de pasageri, de unde ar rezulta o evaluare de circa 77 mil. euro, respectiv 15,4 mil. euro pentru 20%.
Cel mai apropiat reper pentru evaluarea Tarom ar fi operatorul grec Aegean Airlines, care a avut în ultimul an (iunie 2010-iunie 2011) venituri de 620 mil. euro şi un profit foarte mic, cu circa 6,2 milioane de pasageri transportaţi. Aegean este evaluat în prezent la mai puţin de 120 mil. euro.
Tarom a avut în 2010 pierderi de 79 mil. euro la venituri de 220 milioane de euro, iar statul încearcă să redreseze compania prin programul de management privat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
