Luni, 19 octombrie 1987, pieţele bursiere din întreaga lume s-au prăbuşit, aruncând în aer o sumă imensă de capital într-un un timp foarte scurt. Incidentul a început în Hong Kong şi s-a răspândit spre vest în Europa, lovind Statele Unite, după ce şi alte pieţe scăzuseră cu o marjă semnificativă. ”Lunea neagră” a fost un punct de cotitură în istoria bursei, care a schimbat regulile jocului.
Indicele Dow Jones a căzut cu 508 de puncte, sau mai exact 22.61% în doar câteva ore.
Până la finalul lunii, pieţele bursiere din întreaga lume erau grav afectate de scăderi masive: Hong Kong (45,5%), Australia (41,8%), Spania(31%), Marea Britanie (26,45%), Statele Unite (22,68%) şi Canada (22,5%).
Noua Zeelandă a fost lovită deosebit de grav, piaţa scăzând cu 60% faţă de recordul anului 1987. Piaţa a avut nevoie de ani buni pentru a-şi reveni.
Lunea neagră a rămas cel mai mare declin al Dow Jones până în prezent, mai mare decât faimoasa sâmbătă de 12 decembrie 1914, care este uneori eronat citată drept cel mai mare de declin procentual de o zi.
Unele voci spun că de vină ar fi supraevaluarea pieţei, lipsa de lichidităţi şi psihologia umană.
După Lunea Neagră, autorităţile de reglementare au dezvoltat noi reguli, cunoscute sub numele de "siguranţe" (circuit breakers), care permit burselor să oprească temporar vânzarea acţiunilor în cazul scăderilor foarte mari a unor indici, de exemplu Dow Jones.
În Australia şi Noua Zeelandă, accidentul este numit "Marţea neagră" din cauza diferenţei de fus orar.
