Polonezul Greg Konieczny, şeful sucursalei din România a grupului american Franklin Templeton şi omul care coordonează administrarea Fondului Proprietatea, spune că a aflat că Hidroelectrica a depus cerere de intrare în insolvenţă abia luni, 18 iunie, după ce a cerut minuta şedinţei Consiliului de Administraţie. Asta deşi Fondul Proprietatea este reprezentant în Consiliul de Administraţie al Hidroelectrica de Oana Truţă, analist la Franklin Templeton România, care a fost la şedinţa CA din 15 iunie când s-a hotărât intrarea companiei în insolvenţă.
Aceleaşi explicaţii au fost prezentate şi în faţa acţionarilor în Adunarea Generală a Acţionarilor de ieri, însă acestea nu i-au liniştit pe investitorii care au plasat zeci sau sute de milioane de euro în ultimii ani în acţiuni FP, în speranţa obţinerii unor profituri rapide, însă au văzut cum din valoarea activelor fondului s-au evaporat peste 700 mil. euro peste noapte prin intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica.
Chiar dacă acţionarii mari se abţin de la comentarii, ştiind prea bine că orice declaraţie negativă venită din partea lor ar putea lovi mai mult preţul acţiunilor FP, în piaţă se vorbeşte că aceştia nu au primit deloc bine vestea insolvenţei Hidroelectrica. Reprezentanţii fondului american Elliott, care a cumpărat în ultimii doi ani acţiuni FP în valoare de peste 150 de milioane de euro (circa 14% din fond), fiind printre cei mai mari investitori străini din România în acest moment, ar fi mers chiar la Guvern pentru a se interesa despre Hidroelectrica, iar răspunsurile primite nu au fost de natură să-i liniştească. Marea problemă a acestor acţionari este că în acest moment nu ar putea să iasă de pe piaţă nici dacă ar vrea, pentru că nimeni nu este dispus să le cumpere acţiunile la preţul la care vor ei să vândă până ce nu se lămureşte situaţia Hidroelectrica. Tranzacţiile cu acţiuni FP au fost în ultimele şedinţe de 1-2 milioane de euro pe zi, iar preţul a scăzut cu 10% de când s-a aflat despre insolvenţa Hidroelectrica.
Astfel, Elliott şi City of London - al doilea acţionar al FP cu circa 7% din acţiuni - au ajuns aproape în aceeaşi situaţie cu bătrânii care au primit acţiuni la Fondul Proprietatea ca despăgubire pentru activele confiscate de comunişti, adică fără pârghii de control. Ei trebuie să spere acum că promisiunile lui Konieczny şi ale lui Remus Vulpescu, şeful OPSPI şi preşedintele CA de la Hidroelectrica, se vor împlini. Vulpescu a fost cel care a propus insolvenţa Hidroelectrica, luând ca pretext rezultatele slabe ale companiei şi lipsa de lichidităţi, dar ţintind în realitate contractele de furnizare de energie electrică ieftină către "băieţii deştepţi" care au adus pierderi de sute de milioane de euro în ultimii ani companiei.
"Situaţia Hidroelectrica nu este prea pozitivă în acest moment, dar sperăm că reorganizarea va ajuta la creşterea valorii companiei. Administratorul judiciar poate denunţa contractele dezavantajoase pentru companie şi noi credem că asta trebuie făcut mai întâi", a declarat Konieczny în faţa acţionarilor FP.
El a prezentat şi calculele realizate de Franklin Templeton care arată că Hidroelectrica a pierdut în ultimii trei ani circa 481 mil. euro din vânzarea de energie prin contracte bilaterale sub preţul de pe piaţa liberă OPCOM. Templeton a mai calculat că Hidroelectrica a pierdut în ultimii trei ani circa 241 mil. euro din vânzarea de energie pe piaţa reglementată (la un preţ plafonat de autoritatea de reglementare mult sub preţul de pe OPCOM), energie care ajunge în final la consumatorii casnici. Spre deosebire de Guvern care ţinteşte doar contractele cu "băieţii deştepţi" şi se fereşte să vorbească despre energia vândută pe piaţa reglementată, Templeton ar vrea ca şi această energie să fie vândută la preţul pieţei, ceea ce ar însemna profituri mai mari pentru Hidroelectrica, dar şi creşterea facturilor pentru populaţie.
"Noi am propus Guvernului două soluţii: fie reziliază contractele bilaterale fie renegociază contractele la preţul din piaţă. Guvernul a venit cu planul de a declanşa insolvenţa şi noi am mers cu acest plan. Sperăm ca acum Guvernul să dea dovadă de implicare şi să fie responsabil", a mai declarat Konieczny.
El a mai spus că procedura insolvenţei implică şi riscuri, dar că Fondul Proprietatea se va opune oricăror propuneri de vânzare de active din portofoliul Hidroelectrica.
"Lucrul de care mă tem cel mai mult este ca procedura de insolvenţă să avanseze lent, fapt ce ar creşte riscurile. O procedură de insolvenţă durează de la câteva luni până la 18 luni. Îmi doresc să dureze doar câteva luni, iar compania să iasă mai puternică şi să fie gata de listare anul viitor. Sper ca după ieşirea din insolvenţă, Hidroelectrica să aibă un nou Consiliu de Administraţie şi un nou director executiv", a precizat managerul FP.
Listarea la Varşovia, până la finalul anului
Acţionarii Fondului Proprietatea au votat ieri listarea fondului pe bursa din Varşovia, iar operaţiunea ar trebui să dureze circa 13 săptămâni, potrivit administratorului FP. Singurul impediment este în prezent inexistenţa unei conexiuni între Depozitarul Central şi depozitarul din Polonia. "Avem nevoie de 13 săptămâni pentru a lista fondul la Varşovia, din care zece săptămâni sunt pentru a pregăti procedurile şi alte trei săptămâni pentru a obţine avizele. Dacă conectarea celor doi depozitari centrali întârzie, atunci întregul proces va suferi întârzieri", a spuns Konieczny.
El a mai precizat că insolvenţa Hidroelectrica nu afectează procesul de listare la Varşovia. Totuşi, cel mai probabil această insolvenţă care are impact direct în activul fondului va afecta preţul la care acţiunile se vor tranzacţiona pe piaţa poloneză.
Fondul Proprietatea a mandatat un consorţiu format din JP Morgan, UniCredit şi KBC pentru a intermedia listarea la Varşovia. În acest proiect, FP mai colaborează cu Deloitte pentru consultanţă financiară şi cu avocaţii de la Weil şi Peli Filip pentru consultanţă juridică. Listarea la Varşovia va fi o listare tehnică, ca şi cea derulată în ianuarie 2011 pe bursa de la Bucureşti, dar ar putea fi urmată de vânzarea unor pachete mai mari de acţiuni pentru creşterea lichidităţii, a explicat Konieczny.
Dividendele de anul viitor ar putea fi cu 10-20% mai mari
Franklin Templeton se aşteaptă ca Fondul Proprietatea să distribuie anul viitor dividende cu 15-20% mai mari, proiecţia administratorului bazându-se pe profitul asigurat în acest an de companiile din portofoliu. "Bazându-ne pe dividendele pe care le vom primi în acest an, dividendele distribuite anul viitor vor fi cam cu 15-20% mai mari", a declarat managerul Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea, la adunarea generală a acţionarilor.
Acţionarii Fondului Proprietatea primesc în acest an un dividend brut de 0,0385 lei/acţiune, în creştere cu 22,6% faţă de cel distribuit anul trecut. Valoarea totală a dividendelor este de 530,4 mil. lei. Fondul Proprietatea are de încasat în acest an dividende de circa 614 mil. lei de la companiile din portofoliu. Politica Fondului Proprietatea prevede distribuirea integrală către acţionari a profitului obţinut din dividende şi dobânzi.
Insolvenţa Hidroelectrica poate afecta însă distribuţia de dividende, dacă valoarea activului net scade sub valoarea capitalului social, a mai arătat reprezentantul Templeton.
Profitul din vânzarea Azomureş merge în răscumpărări
Întrebat ce va face FP cu cele 130 mil. lei (29 mil. euro) încasate din vânzarea pachetului de 11,1% din Azomureş (AZO), Greg Koniezcny a declarat că aceşti bani ar trebui să fie utilizaţi pentru răscumpărarea de acţiuni proprii. Acţionarii FP au aprobat în aprilie ca fondul să răscumpere un pachet de până la 1,1 miliarde de acţiuni (8% din capitalul social). Punerea în aplicare a programului de răscumpărări este blocat însă de litigiile cu Ioana Sfîrăială, care a atacat hotărârile AGA.
Acţiunile FP erau cotate marţi la preţul de 0,44 lei, capitalizarea fondului fiind de 1,364 mld. euro. La acest preţ, răscumpărarea a 8% din acţiuni ar costa fondul circa 109 mil. euro.
Administratorul Fondului Proprietatea, Franklin Templeton, le-a prezentat acţionarilor un calcul care arată cât a pierdut Hidroelectrica în ultimii trei ani din contractele bilaterale şi vânzarea de energie pe piaţa reglementată sub preţul pieţei libere.
Contractele bilaterale ar fi generat pierderi de 481 mil. euro în trei ani, dintre care 248 mil. euro doar anul trecut, arată FP, în condiţiile în care preţul mediu obţinut de Hidroelectrica în aceste contracte a fost în 2011 de 130,9 lei/MWh, în timp ce preţul mediu pe OPCOM, pe piaţa zilei următoare (PZU) a fost de 221,23 lei/MWh.
Templeton se ia însă şi de vânzările de energie ale Hidroelectrica pe piaţa reglementată, energie care intră în coşul care ajunge la populaţie şi pentru care preţul este stabilit de ANRE. Anul trecut Hidroelectrica a vândut pe piaţa reglementată cu 86 de lei/MWh, iar Templeton consideră că astfel a pierdut circa 118 mil. euro.
În total, pierderile din ultimii trei ani se ridică la 722 mil. euro, faţă de profituri de doar 82 mil. euro raportate de companie în aceeaşi perioadă.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
