Ministerul Finanţelor a împrumutat 3 miliarde de euro de pe pieţele externe pentru a acoperi necesarul de finanţare al bugetului de stat

Ministerul Finanţelor, condus de Florin Cîţu, a împrumutat marţi 3 miliarde de euro de pe pieţele externe, într-o emisiune de obligaţiuni cu scadenţa de 12 ani respectiv 30 de ani, cel mai probabil emisiunea de eurobonduri fiind necesară pentru acoperirea deficitului bugetar. Suma reprezintă jumătăte din cât intenţio­nea­ză Finanţele să împrumute în 2020 de pe pieţele externe. Astfel statul român, prin guvernul PNL, a avut ieri prima emisiune de eurobonduri din 2020, împrumutul de 3 miliarde de euro fiind egal cu cel din martie 2019, când România, sub un guvern PSD a avut prima ieşire pe 30 ani în monedă europeană pe pieţele externe. Investitorii au plasat ordine de 12 miliarde de euro, adică de patru ori peste suma atrasă de statul român, ceea ce reprezintă un interes ridicat comparativ cu cel din anul precedent, când ordinele subscrise au fost de 7 mld. euro. „Există dorinţa de suprasubscriere, de obi­cei investitorii suprasubscriu. Iar dobânzi ca în Ro­mânia mai există doar în pieţe riscante pre­cum Venezuela. Dobânzile pe pieţele externe sunt decente“, spune economistul Dragoş Cabat. Pentru emisiunea de eurobonduri de ieri, sta­tul român va plăti dobânzi de 2,04% pe an pentru tranşa de 12 ani şi 3,4% pe an pentru cea pe 30 de ani, arată datele agregate de Ziarul Financiar din platforma Bloomberg, acolo unde au fost introduse ordinele aferente acestei emisiuni. Până la închiderea ediţiei ZF, valoarea fie­că­rui împrumut, pe fiecare tranşă în parte, încă nu fusese publicată. Spre comparaţie, în martie 2019 statul român s-a împrumutat pe 30 de ani la o dobândă de 4,65% pe an, 3,6% pentru 15 ani şi 2,1% pentru 7 ani, arată datele agregate de ZF. Doar că în ultima perioadă de timp, unele economii din Europa, precum Grecia, cea care în urmă cu câţiva ani trimitea unde de şoc pe fondul crizei datoriilor, se împrumută la dobânzi negative, adică investitorii plătesc pentru privilegiul de a o finanţa. „Probabil Finanţele îşi doresc să acopere cheltuielile pe o perioadă cât mai lungă de timp înainte ca piaţa să o ia în jos ca urmare a unei crize sau a unei recesiuni, caz în care dobânzile vor fi şi mai mari“, spune economistul Dragoş Cabat pentru ZF. Dobânda împrumutului cu scadenţa în 2050 este în scădere faţă de cea aferentă împrumutului pe aceeaşi maturitate accesat în martie 2019, diferenţa fiind explicată de abundenţa de lichiditate de pe pieţele externe şi de numărul scăzută de alternative de plasament. Emisiunea de marţi este administrată de către BNP Paribas, CitiGroup, Raiffeisen Bank, Societe Generale şi UniCredit Bank.