♦ „Atitudinea Municipiului faţă de o viitoare serie, sau serii, de astfel de finanţări este una deschisă.” ♦ Reşedinţa judeţului Caraş-Severin are în desfăşurare proiecte verzi de 110 milioane de euro ♦ Oraşul plănuieşte să cofinanţeze un parc fotovoltaic de până la maximum 23,8 MW şi are în vizor construirea unui nou spital judeţean, alături de Consiliul Judeţean
Primăria Reşiţa, cu un buget în 2023 de 726 de milioane de lei, se pregăteşte pentru o emisiune de obligaţiuni municipale prin intermediul căreia vrea să atragă de la investitori 17,2 milioane de euro (86 de milioane de lei) pe zece ani, la o dobândă formată din nivelul Euribor la şase luni plus o marjă fixă în funcţie de interesul investitorilor, prin care va susţine planurile de dezvoltare ale oraşului, care includ reconstruirea unei linii de tramvai, reabilitarea depozitului de tramvaie, cumpărarea a zece autobuze electrice şi altele. Euribor la şase luni este in prezent cotat la 4,125%.
„Nu poţi aştepta cu mâinile-n sân să primeşti bani doar de la UE sau de la bugetul de stat. Locuitorii, investitorii şi turiştii unui oraş au nevoie de infrastructură şi servicii publice moderne acum şi nu peste încă 30 de ani. Ori, ca să modernizezi infrastructura locală, e nevoie de sume uriaşe, suplimentare celor venite de la UE. Ele nu pot fi asigurate din bugetul local. Aceste sume trebuie asigurate prin creditare bancară sau obligatară’, spune Ioan Popa, primarul oraşului Reşiţa.
Municipiul Reşiţa scoate la vânzare prin plasament privat 172.000 de obligaţiuni la 100 de euro fiecare şi pentru care investitorii pot depune, prin intermediul oricăror participanţi eligibili acceptaţi sau prin liderul sindicatului de intermediere, ordine de subscriere pentru cumpărarea de obligaţiuni în mod valabil la orice valoare a cuponului, inclusiv la limita inferioară Euribor la şase luni + 0,5% şi cea superioară Euribor plus o marjă fixă, cea din urmă fiind anunţată înainte de începerea subscrierii. Listarea propriu-zisă urmează să aibă loc în octombrie.
VBM este consultantul acestei finanţări, fiind vorba de prima emisiune de obligaţiuni municipale verzi care va ajunge la Bursa de Valori Bucureşti. Ordinele de cumpărare sunt irevocabile, însă investitorii pot modifica pasul de cotare pentru a-şi majora şansele de alocare. Pragul de succes al emisiunii este stabilit la 75 % din valoarea emisă. Sub pragul de succes, toate expresiile ferme de interes vor fi automat revocate.
Ioan Popa, primarul din Reşiţa, spune pentru Ziarul Financiar că plafonul anual de îndatorare de 30% din veniturile proprii impus prin Legea 273 a finanţelor publice locale este o soluţie identificată în anii 2006 – 2008 ca formă de evitare a supra-îndatorării UAT şi de reducere a deficitului bugetar consolidat. Această soluţie nu mai corespunde anului 2023, este învechită şi restricţionează drastic dezvoltarea infrastructurii locale, adaugă el.
„Emisiunea de obligaţiuni nu numai că este soluţia pentru rezolvarea celor două probleme, respectiv încadrarea în plafonul de 30% şi asigurarea imediată a resurselor suplimentare finanţării UE, dar generează şi beneficii de imagine pentru municipiul Reşiţa în ochii investitorilor. (Listarea – n.r.) înseamnă transparenţă prin raportările financiare periodice, rating egal cu cel suveran acordat de agenţiile internaţionale, vizibilitate şi comunicare mai bună privind strategia de dezvoltare a oraşului şi, prin prezenţa la cota bursei, un canal implicit de marketing permanent.”
Garanţiile impuse de cadrul legal naţional pentru acest tip de instrument financiar de îndatorare sunt constituite prin cesiunea de creanţe pe care bugetul local le va incasa pe întreagă perioadă de viaţă a obligaţiunilor, reprezentând taxe şi impozite locale, precum şi cotele defalcate din impozitul pe venit. Pe scurt, veniturile proprii ale municipiului se vor înscriere ca garanţie la Registrul National de Publicitate Mobiliară în favoarea deţinătorilor de bonduri.
„Atitudinea Municipiului faţă de o viitoare serie, sau serii, de astfel de finanţări este una deschisă, în special având în vedere toate cele precizate anterior, în special vis-a-vis de refinanţarea acestor obligaţiuni prin emisiuni subsecvente. Prin modul de structurare al acestei emisiuni, Municipiul Reşiţa îşi exprimă opţiunea fermă de răscumpărare anticipată, în anul 2029”, continuă Ioan Popa.
Municipiul Reşiţa a atras peste 160 de milioane de euro prin fonduri europene, în circa 40 de proiecte, în special pe mobilitate urbană verde şi pe modernizarea tuturor grădiniţelor, şcolilor gimnaziale şi a liceelor. Bugetul oraşului a crescut constant pe parcursul ultimelor exerciţii financiare încheiate. Astfel, bugetul anului 2023 a înregistrat o majorare de peste 60% faţă de anul precedent, de la 464,2 milioane la 726,1 milioane de lei.
Apetitul pentru obligaţiunile municipale este însă evident zilele acestea, spune Ioan Popa, cu un total de peste 150 de miliarde de dolari la nivel global în anul 2017, şi un ritm de creştere de 400% pe pieţele europene în ultimii trei ani.
„Acest fapt este accelerat în mare măsură de reglementările UE care încurajează neutralitatea climatică şi reducerea emisiilor, Uniunea plusând major cu fonduri pe acest segment specific pentru îndeplinirea ţintelor propuse pentru 2050. Dar şi de iniţiativele individuale ale fiecărei persoane care îşi doreşte să contribuie la o moştenire verde lăsată generaţiilor următoare. Pe scurt, ne îndeplinim şi obiectivele de sustenabilitate, aşa cum sunt ele definite în GreenBond Framework, dar vom obţine şi costuri de finanţare mai bune.”
De altfel, primăriile din România se pregătesc să se finanţeze cu 2,3 miliarde de lei până în primăvara lui 2024 prin intermediul unor emisiuni de obligaţiuni municipale, care vor susţine planurile de dezvoltare a infrastructurii locale şi prin care marii investitori vor putea să îşi diversifice portofoliile, conform VMB Partners.
„Creşterea veniturilor – precum şi orientarea lor preponderent către dezvoltare – se reflectă în profilul de credit standalone care este, în cazul municipiului Reşita, BBB+, ratingul fiind limitat la cel suveran doar printr-o simplă formalitate asociată Tratatului Basel 2.”
Fondurile rezultate în urma emisiunii pot fi alocate strict proiectelor verzi. Reşiţa are în desfăşurare mai multe proiecte de acest gen, în valoare totală de 110 milioane de euro, care vizează modernizarea aşa-numitei „coloane vertebrale” a oraşului, începând cu transportul public prin reintroducerea tramvaielor, plus altele.
„Principalul va fi rambursat în cinci rate anuale, la data para a plăţii cuponului (aniversare) între anii 2029-2033. Fiecare dintre rate reprezintă procente din totalul emisiunii iniţiale, după cum urmează: 12% în 2029, 18% în 2030, 20% în 2031, 23% în 2031 şi 27% în 2033”, se arată în broşura privind emisiunea de obligaţiuni.
În consecinţă, valoarea nominală va scădea, pro-rata, după fiecare rambursare
„Ne declarăm pe această cale intenţia de a folosi veniturile adiţionale pentru a cofinanţa un parc fotovoltaic de până la maximum 23,8 MW, care ar asigura atât consumul aferent transportului public nou introdus, precum şi cel al iluminatului stradal şi, nu în ultimul rând, pe cel al clădirilor publice din Municipiu. Reşiţa şi-ar putea asigura consumul de energie electrică, integral curată, verde, urmând să injecteze orice producţie în exces a parcului în reţeaua naţională, generând astfel şi o nouă categorie de venituri proprii la bugetul local în valoare anuală de circa două milioane de euro”, anunţă primarul Reşiţei.
Pe lângă parcul fotovoltaic, primăria reşedinţei judeţului Caraş-Severin are în vizor modernizarea căii ferate Reşiţa- Voiteni -Timişoara Nord – proiect de circa 120 milioane euro atras prin PNRR, în consorţiu cu Primăria Timişoara, CJ Timiş şi CJ Caraş-Severin, cât şi un nou spital judeţean, un proiect de 230 de milioane de euro, realizat împreună cu CJ Caraş-Severin.
Pe de altă parte, proiectele de transport la care lucrează în momentul de faţă Municipiul Reşiţa, aflate în varii stadii de finalizare, promovează un proces amplu şi creativ de regenerare urbană, explică Ioan Popa. Celor 10 autobuze electrice şi 13 tramvaie care vor reintroduce transportul nemotorizat în cadrul Municipiului Reşiţa li se adaugă piste de biciclete şi rute pietonale, precum şi peste 28.000 mp de benzi de trafic prioritare pentru transportul public.
„Suita de proiecte ale Municipiului, planificate sau în plină dezvoltare, care comportă o componentă majoră de protecţie a mediului, precum şi apetitul cetăţenilor la nivel naţional şi global faţă de proiecte de acest gen ne fac să ne concentram pe instrumente care se aliniază dorinţelor de sustenabilitate pe care le nutrim cu toţii”, susţine Ioan Popa.
Obiectivele de investiţii se încadrează în ţintele de dezvoltare sustenabilă adoptate de Adunarea Generală a ONU în 2015, la capitolele SDG 7 ”Clean Transportation” şi SDG 11: " Sustainable Cities and Communities”. Această încadrare a fost acreditată de raportul SPO (second party opinion) elaborat de Sustainalytics UK (companie a grupului Morningstar) în mai 2023.
„ În condiţiile în care, la nivel global, obligaţiunile municipale sunt un instrument financiar care ajută major la dezvoltarea locală, punctuală, iar majoritatea infrastructurii unei ţări este concentrată în centrele sale de populaţie, considerăm că populaţia însăşi ar trebui să aibă un acces mult mai facil şi transparent la investiţii majore de interes local”, adaugă Ioan Popa.
La nivel naţional, încă există anumite aspecte legale ce împiedică investitorii de retail să subscrie direct pe piaţă primară, un alt aspect pe care legislativul ar trebui să îl schimbe pe viitor, consideră primarul. Totuşi, prin cotarea la bursă, investitorii de retail vor putea cumpără ulterior de pe piaţă secundară.
„Ţelul Municipiului este să fie un oraş prosper, deschis şi verde, bazat în acest sens pe un proces amplu şi creativ de regenerare urbană. Participarea şi implicarea comunitară sunt de o importanţă maximă în acest proces despre care ne dorim să conducă la o economie locală diversificată şi robustă, cu un nivel foarte crescut de calitate a vieţii şi o vitalitate urbană exemplară”, a declarat primarul Municipiului Reşiţa pentru ZF.
În afara avantajelor subliniate anterior, obligaţiunile, prin natura posibilităţii de structurare, oferă anumite avantaje pe care finanţările clasice (în speţă, creditele bancare) nu le posedă. O unitate administrativ teritorială (UAT) se confruntă cu multiple limite impuse prin cadrul legal naţional, atât în ceea ce priveşte sumele care se pot contracta per total la nivel de ţară, precum şi la nivel individual, pentru fiecare primărie în parte, argumentează Ioan Popa. Aceasta din urmă este reprezentată de gradul de îndatorare maxim per primărie, de 30% din media veniturilor proprii.
„Pe când un credit clasic ar îndatora o primărie într-un procent sesizabil încă din anul în care acesta este contractat, structura obligaţiunilor pe care am dezvoltat-o alături de specialiştii VMB Partners ne oferă o degrevare a îndatorării pe termen lung, păstrând astfel posibilitatea unor noi contractări, fie imediate, fie pe termen mediu, în funcţie de necesităţile şi oportunităţile pe care Municipiul le va avea în anii următori.”
Mai mult decât atât, succesul unei astfel de emisiuni deschide noi posibilităţi la maturitate, prin opţiunea de a refinanţa aceasta sumă printr-o noua emisiune de acelaşi gen, care ar putea contribui exponenţial la dezvoltarea durabilă a unui plan de investiţii verzi pe termen lung/foarte lung
„Considerăm că obligaţiunile municipale sunt un instrument financiar de viitor în ceea ce priveşte UAT-urile, având în vedere toate cele menţionate anterior, şi că prin stimularea acestei pieţe, în special pe segmentul verde, se vor cunoaşte progrese rapide şi sesizabile pentru populaţie, într-un ritm mult mai alert şi satisfăcător pentru cetăţeni decât tot ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani”, conchide Ioan Popa.
