Pentru primul an la cârma Fondului Proprietatea administratorii de la Franklin Templeton pot bea doar pe jumătate paharul de şampanie: Fondul e listat, dar preţul acţiunii la Bursă e sub aşteptări, iar companiile energetice din portofoliu sunt mai transparente, dar în continuare nelistate.
Compania americană Franklin Templeton face azi bilanţul primului an din cel mai aşteptat mandat de management al ultimului deceniu: administrarea activelor de 3,6 miliarde de euro ale Fondului Proprietatea.
În urmă cu un an, la dineul organizat de Franklin Templeton pentru a sărbători numirea ca manager de portofoliu şi administrator al Fondului Proprietatea, Mark Mobius declara anticipativ: "Munca noastră va avea succes dacă vom beneficia de sprijinul şi cooperarea statului român".
După un an Mark Mobius continuă să se adreseze Guvernului: "Viitorul Fondului arată promiţător, mai ales în contextul în care Guvernul intenţionează să crească eficienţa şi transparenţa companiilor controlate de stat din portofoliu prin oferte primare sau secundare şi numirea unor echipe de manageri profesionişti. Credem cu fermitate că angajamentul Guvernului de a duce aceste planuri la îndeplinere va ajuta semnificativ la creşterea valorii companiilor din portofoliu şi va da un impuls sănătos economiei României".
Aşa cum se aşteptau, americanii de la Franklin Templeton au avut în statul român un partener dificil de discuţii. Au ales însă calea cea dură, a proceselor, pentru a apăra interesele fondului şi pe cele ale acţionarilor, iar rezultatele nu au fost cele mai bune.
Litigiul împotriva donaţiei Romgaz, blocarea în instanţă a planului de creare a celor doi "campioni energetici", convocarea adunărilor generale ale acţionarilor la Hidroelectrica şi Nuclearelectrica pentru solicitarea aprobării listării celor două companii la BVB, presiuni publice privind urgentarea procedurii de listare a companiilor din portofoliul FP au fost demersuri luate de administrator, lăudate de piaţă, dar care nu au reuşit să împiedice donaţia Romgaz de 400 milioane de lei să ajungă la bugetul de stat şi nici să aducă Hidroelectrica şi Nuclearelectrica la bursă.
Listarea companiilor din portofoliul Fondului este obiectivul prioritar al administratorului, însă cum statul român este acţionar majoritar la aceste companii, nu Franklin Templeton este cel care are pâinea şi cuţitul.
Prin listarea companiilor din portofoliu, investitorii vor avea o idee mult mai clară despre cât de valoros este portofoliul Fondului, iar preţul acţiunii de la Bursă, în prezent cu 60% mai mic decât valoarea activelor, ar putea creşte. În prezent, fondul are active de 15,35 mld. lei, însă peste 50% din ele sunt nelistate, astfel că pe bursă investitorii le evaluează la foar 6,1 mld. lei.
Listarea FP, realizată în mandatul Templeton, a fost unul dintre cele mai importante evenimente din istoria bursei de la Bucureşti, însă preţul acţiunii a dezamăgit. Faţă de valoarea de un leu la care s-au acordat acţiunile drept despăgubire pentru persoanele ale căror proprietăţi au fost confiscate de regimul comunist, primul preţ de 0,6495 lei/titlu a fost o dezamăgire, iar cel de acum, de 0,43 lei/titlu, mai mic cu peste 30%, adânceşte şi mai mult frustrările foştilor proprietari. "Nu ştiu dacă preţul la care se tranzacţionează acţiunea FP este responsabilitatea administratorului Franklin Templeton sau a contextului general nefavorabil. Cert este că listarea Fondului nu a împlinit aşteptările din piaţă, care plasau acţiunile la un preţ de 0,8 lei/titlu", a spus Varujan Vosganian, membru PNL şi fost ministru de finanţe şi al economiei în guvernul Tăriceanu. În 2008 el a permis ca acţiunile FP să se tranzacţioneze în afara unei pieţe reglementate.
Iulian Lepa, acţionar la Fondul Proprietatea, spune că "în ceea ce priveşte preţul acţiunii pe Bursă, Franklin Templeton a făcut tot ceea ce a putut. Nu am vândut nicio o acţiune, nu ştiu dacă am procedat bine sau nu că nu am vândut la început, când preţul era de 0,6 lei/titlu".
Numirea de reprezentanţi în consiliile de administraţie ale companiilor din portofoliu este printre cele mai mari realizări ale administratorului. Este însă cale lungă până când impactul numirilor se va regăsi în creşterea eficienţei şi în rezultatele financiare. "O realizare notabilă a administratorului este scoaterea Fondului de sub monopolul Ministerului Economiei prin numirea de reprezentanţi în conducerea companiilor din portofoliului. Până la instalarea administratorului interesele fondului erau aceleaşi cu ale Ministerului Economiei în AGA", a spus Mircea Ursache, membru PSD şi fost membru în conducerea fondului, care s-a opus numirii unui administrator străin.
O altă realizare este faptul că administratorul a făcut publice contractele şi situaţiile financiare ale companiilor din portofoliu. Astfel, au ieşit la lumină contracte secrete de la Hidroelectrica sau profiturile infime de la Nuclearelectrica.
"Franklin Templeton este un exemplu pozitiv de ceea ce înseamnă să ai mandatatul unui mare fond. Sunt "fan" al managementului Franklin Templeton şi al expertizei lor", a spus Costel Ceocea, preşedintele SIF Moldova-printre cei mai mari acţionari instituţionali ai FP, cu o participaţie de 1%.
Totuşi, pentru stat, care şi-a epuizat în câteva luni acţiunile la FP din cauza preţului mic de pe bursă, în condiţiile în care este departe de a finaliza procesul de despăgubire, sau pentru cei care au primit acţiuni la FP ca despăgubire şi au fost nevoiţi apoi să le vândă la jumătate din valoare realizările trecute în bilanţ de Templeton nu înseamnă foarte mult.
Administratorul a încasat până acum circa 4,3 mil. euro pentru ultimele trei luni ale anului trecut, când fondul nu era listat. După listare, comisionul de administrare se plăteşte anual şi reprezintă 0,479% din capitalizarea medie a FP în ultimele trei luni ale anului. La capitalizarea de acum, de 1,4 mld. euro, comisionul ar fi de circa 6,7 mil. euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
