Burse - Fonduri mutuale

Remus Borza: Hidroelectrica va fi un exemplu de restructurare pentru celelalte companii de stat

Remus Borza: Hidroelectrica va fi un exemplu de restructurare pentru celelalte companii de stat

Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica: Estimez chiar anul viitor un profit în jur de 100 milioane de euro la Hidroelectrica. În total vom avea venituri suplimentare de 180 milioane de euro anul viitor.

Autor: Adrian Cojocar

24.08.2012, 00:07 2125

Administratorul spune că restructurarea Hidroelectrica prin scoaterea de sub influenţa politică va fi un exemplu pentru toate companiile de stat căpuşate în acest moment, care cumpără la preţuri supradimensionate sau care vând la preţuri mai mici decât cel al pieţei.

"Nu este important cât valorează Hidroelectrica în prezent, ci cât va valora după insolvenţă. După ce va ieşi din insolvenţă Hidroelectrica o să valoreze 6 miliarde de euro, nu 3,5 miliarde de euro", a declarat Remus Borza, în cadrul şedinţei deschise de redacţie ZF Expert de miercuri, 22 august.

Hidroelectrica era anul trecut a doua firmă locală ca valoare după Petrom, cu o valoare estimată la 3,49 miliarde de euro, conform anuarului Top 100 cele mai valoroase companii din România, realizat de ZF în parteneriat cu firma de investiţii Capital Partners.

Fondul Proprietatea a fost nevoit odată cu intrarea Hidroelectrica în insolvenţă să rectifice în jos cu 3,28 miliarde de lei valoarea activelor sale, la cât era prinsă în contabilitate participaţia de 20% pe care o deţinea la Hidrolectrica, care a devenit peste noapte "zero".

Remus Borza spune că producătorul de energie ar putea trece încă de anul viitor pe profit cu circa 100 mil. euro, după ce în urma rectificării situaţiilor financiare pe 2011 compania a înregistrat o pierdere de 25 de milioane de euro în 2011.

"Estimez chiar anul viitor un profit în jur de 100 de milioane de euro la Hidroelectrica. Din păcate în România lucrurile sunt foarte puţin predictibile, dar efectul măsurilor implementate până în acest moment de către administratorul judiciar şi al celor care urmează va conduce în mod natural la o maximizare a veniturilor Hidroelectrica. Pot să vă spun că numai din cele şase contracte denunţate vom crea în patrimoniul Hidroelectrica 750 milioane de lei anual. Dacă înmulţim şase ani de zile, perioada care a mai rămas până la finele contractelor bilaterale, Hidroelectrica va obţine peste un miliard de euro. Doar anul viitor înseamnă venituri suplimentare de 750 milioane de lei sau chiar mai mult, depinde de preţul energiei. Astăzi pe PZU preţul este de 300 lei. Eu am pus un preţ mediu de 230 lei/MWh, în condiţiile în care pe 31 iulie Hidroelectrica a vândut cu plata în avans energie la 267 lei/MWh", a declarat Remus Borza.

El mai spune că plusul de 100 de lei pe MWh-ul vândut de energie din contractele bilaterale denunţate care totalizau 7,5 milioane de MWh va conduce la venituri suplimentare pentru Hidroelectrica de circa 750 milioane de lei (167 mil. euro). "Vom avea venituri mai mari nu numai din vânzarea acestor cantităţi denunţate, dar şi din maximizarea veniturilor pe celelalte patru contracte rămase, cu Alro, Elsid, Electrocarbon şi Electromagnetica. În total vom avea venituri suplimentare de 180 de milioane de euro anul viitor", a precizat reprezentantul Euro Insol.

Hidroelectrica şi-a redus costurile cu 90 mil. euro

Borza mai spune că nu numai veniturile vor fi majorate, dar administratorul judiciar va umbla şi la costuri, unde până în prezent au fost realizate economii de circa 90 de milioane de euro.

"Simultan administratorul judiciar intervine şi în acest capitol supradimensionat al costurilor pentru că este inadmisibil ca la o societate de diminesiunea Hidroelectrica ponderea costurilor în venituri să fie de 99%. Din capul locului, ca manager nu dai nicio şansă Hidroelectricii să facă un profit mai mare de 1% din cifra de afaceri. Toate cheltuielile sunt supradimensionate, or, noi până la ora actuală am renegociat peste 200 de contracte la nivelul tuturor sucursalelor şi acest proces continuă şi astăzi. Discounturile comerciale obţinute în perioada aceasta de două luni de zile variază între 10% şi chiar 33%. Până la momentul acesta s-au făcut economii de aproape 400 de milioane de lei şi numai pe capitolul mentenanţă s-au făcut reduceri de 350 milioane de lei", a precizat Remus Borza.

Compania are 13 sucursale şi şase filiale, iar fiecare director din cadrul acestor subunităţi a primit dispoziţie pentru a reduce costurile, fiind trasaţi indicatori şi limite de renegociere a contractelor.

"Fiecare director de sucursală a primit dispoziţie şi s-au trasat indicatori şi limite de renegociere a contractelor. Acele contracte care nu pot fi renegociate prin reducerea costurilor sau a preţurilor vor fi denunţate de administratorul judiciar. Veţi avea surprize în perioada ur­mă­toare să fie denunţate contracte de valori mari şi cu firme foarte cunoscute, fie pe zona de consultanţă, fie pe zona de execuţie, de reparaţii, de mentenanţă, de montaj, de retehnologizare", a declarat Borza.

Administratorul judiciar al companiei spune că pe mentenanţă şi retehnologizarea se duc în jur de 500 milioane de euro anual la Hidroelectrica, iar compania investeşte 18 milioane de euro pentru a produce un MWh de energie în timp ce în Europa costul mediu se ridică la un milion de euro, din cauza componentei energetice mici din aceste contracte. "Avem 300 de proiecte. Politica socială este atributul exclusiv al statului, nu al unei companii cu capital de stat. Sunt lucrări începute. S-au băgat până acum 500 milioane de euro la Buzău. Sunt proiecte de sorginte istorică în care s-au băgat foarte mulţi bani şi care evident că nu au fost abandonate. Normal ar fi trebuit să vină cu bani şi Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii şi Apele Române, dar toţi au aruncat pisica în curtea Hidroelectrica. Numai în ultimii ani Hidroelectrica a plătit 926 milioane de lei pe proiecte cu valoare mică energetică. În aval avem şi noi o mică hidrocentrală care produce 3 grame de curent, principala func­ţie este însă una socială, preîn­tâm­pina­rea viiturilor la inun­daţii, alimentarea cu apă potabilă a popu­laţiei şi industriei, func­ţii agricole, irigare, dar mai puţin de o treime din proiecte justifică componenta energetică. Aşa se face că avem un cost de 18 milioane de euro pe MW", a precizat Remus Borza.

El povesteşte că ecluza de la Porţile de Fier a stat trei ani în reparaţii şi a funcţionat doar opt zile după finalizarea lucrărilor deşi compania a investit 60 milioane de euro.

"Am băgat 60 de milioane de euro şi un pilon de oţel s-a secţionat şi au rămas crăcănate porţile. Nici nu poate să treacă vaporul, dar nici să se închidă poarta", a spus reprezentantul Euro Insol.

Băncile să nu-şi facă griji

Remus Borza spune că Hidroelectrica nu este în situaţia de a avea risc de neplată şi că băncile nu au de ce să-şi facă griji din cauza insolvenţei companiei.

"Nu există niciun risc de neplată, băncile din acest punct de vedere nu ar trebui să-şi facă griji suplimentare. Hidroelectrica a demonstrat capacitatea de plată a obligaţiilor. Suntem la zi cu toate impozitele."

Pe primele două luni şi jumătate Hidroelectrica a plătit peste 33 milioane de euro cu titlu de rambursare rate, dobânzi, comisioane. Hidroelectrica şi-a constituit un disponibil confortabil care este comunicat băncilor finanţatoare care asigură plata integrală a tuturor obligaţiilor către bănci până la 31 decembrie 2012. Le-am transmis săptămâna aceasta şi un cash-flow mult îmbunătăţit pentru că una era situaţia la momentul deschiderii procedurii de insolvenţă, cu fluxuri negative de numerar, de 781 milioane de lei şi cu totul este situaţia acum, ca efect a unor încasări suplimentare a unor venituri extrabugetate, şi mă refer aici la acele diferenţe de preţ din contractale bilaterale, şi mă refer la Alro, Elsid, Electrocarbon, Electromagnetica. Valoarea acestor compensaţii doar pe primele şapte luni ale anul 2012 se ridică la 94 milioane de lei", mai spune Borza.

Banca de stat Eximbank s-a oferit să garanteze plata ratelor şi dobânzile Hidroelectrica, contract care ar putea fi semnat până la sfârşitul lunii, spun reprezentanţii administratorului judiciar al companiei.

"Vă pot spune că vom ajunge la un acord cel mai târziu până la sfârşitul lunii august cu Eximbank. Sigur în acest moment condiţiile financiare sunt destul de prohibitive, dezarmante. Din punctul nostru de vedere nu am avea nevoie de un astfel de instrument de garantare dar pentru un plus de confort în ceea ce priveşte cele 10 bănci care au creditat Hidroelectrica înţelegem să ne asumăm astfel de costuri prin emiterea acestei scrisori de garanţie a Eximbank. Nu vor fi garantate creditele, ci plata ratelor şi a dobânzilor pe o perioadă de 6 luni ñ un an de zile", a precizat Remus Borza.

Personalul Hidroelectrica este supradimensionat

Administratorul judiciar spune că există o supradimensionare a schemei de personal cel puţin pe palierul Tesa. "E inadmisibil ca ponderea Tesa să fie de 39% din total, respectiv 2.023 de salariţi din 5.218 la 31 decembrie 2011. Acest 39% personalul Tesa reprezintă 52% din fondul de salarii. Asta e anomalia. O treime mănâncă mai mult de jumătate din fondul de salarii. La momentul acesta nu poate să-şi mai permită astfel de costuri pentru că Hidroelectrica traversează o perioadă foarte dificilă, datorii de peste un miliard de euro şi pierdere pe primele şase luni. Administratorul judiciar trebuie să denunţe orice contract care este împovărător pentru societate. Contractul colectiv al Hidroelectrica este un astfel de contract. Nu ne-am propus în niciun moment, şi chiar sunt semnatarul unui acord în care ne-am angajat să menţinem acest contract colectiv de muncă. Nu mi-am propus să recurg la această măsură extremă, dar absolut legală de a denunţa contractul colectiv de muncă, dar în acelaşi timp rog liderii de sindicat să ne aşezăm la masă şi să discutăm reducerea acestor costuri din contractul colectiv de muncă şi care cad în sarcina angajatorului", spune Borza.

El susţine că productivitatea unui inginer de la Hidroelectrica este de trei ori mai scăzută decât media industriei pe Europa, dar salariul unui inginer de la Hidroelectrica este cu doar 30% mai mic decât media europeană. "La momentul în care Hidroelectrica va ieşi din insolvenţă, este clar că nu va ieşi cu actualul contract colectiv de muncă şi trebuie să facă nişte concesii. La toţi le-am cerut reduceri de costuri, le cerem şi lor. Nu mai putem avea un contract colectiv de muncă de 110 milioane de euro. Nu este sustenabil. Noi băgăm miliarde de euro în retehnologizare. Totul este automatizat. Am retehnologizat în proporţie de 90% Porţile de Fier 1 şi 2, hidrocentralele de pe Slatina, şi cele de la Râmnicu Vâlcea. În mod normal trebuia să fie înjumătăţit personalul. Nu numai că nu s-a întâmplat acest lucru, dar de când au fost retehnologizate chiar au fost angajaţi oameni noi. E aberant. Ce justificare economică mai are acea investiţie ?", se întreabă retoric administratorul judiciar al Hidroelectrica.

AFACERI DE LA ZERO