Pe 29 aprilie, acţionarii BCR au aprobat în cadrul AGA cu omajoritate de 93,6% din voturi încorporarea profitului pe 2010 de55 milioane de lei la capitalul social, chiar dacă banca esteobligată prin actul constitutiv să distribuie acţionarilor celpuţin 40% din profitul net pe IFRS.
În 2010, BCR a înregistrat un profit net de 465 mil. leicalculat pe standardele internaţionale de contabilitate (IFRS) şide circa 55 mil. lei pe standardele româneşti (RAS).
SIF Moldova a fost singura dintre cele cinci SIF-uri, care deţinîmpreună 30,12% din capitalul BCR, care a votat împotriva majorăriicapitalului social prin încorporarea profitului.
2011 este al doilea an în care BCR nu distribuie dividende, dupăce în 2010 acţionarii băncii au căzut de acord să introducă oexcepţie la actul constitutiv prin care a fost permisăcapitalizarea profitului pe 2009. Astfel, în ultimii doi ani, peIFRS, BCR a raportat un profit net de 110 mil. euro în 2010, iar în2009, un câştig net de 211 mil. euro. Dacă banca ar fi distribuitdividende de 40% din profitul net pe IFRS din 2009 şi 2010, celecinci SIF-uri ar fi încasat fiecare câte 8 mil. euro.
"SIF Moldova a decis să conteste votul acţionarului majoritardin cadrul AGA Ordinară şi Extraordinară din 29 aprilie pentru cănu respectă angajamentele asumate în cadrul contractului deprivatizare şi a acordurilor ulterioare", a spus Costel Ceocea,preşedintele SIF Moldova.
Contactat ieri de ZF, Ionuţ Stanimir, şeful departamentului decomunicare al BCR, a declarat că până la această dată banca nu areo poziţie oficială cu privire la demersul SIF Moldova. Dosarulînregistrat la Tribunalul Bucureşti, în care SIF Moldova esteînregistrată ca reclamant, iar BCR alături de Erste Group şi celedouă vehicule prin care grupul austriac controlează BCR suntînregistrate ca pârâţi, are primul termen de judecată pe 4octombrie.
Neacordarea de dividende este în strânsă legătură cu o altăobligaţie asumată de acţionarul majoritar Erste: listarea băncii laBursa de Valori Bucureşti. Listarea BCR, cea mai mare bancă dinsistem, a fost un angajament asumat de Erste în momentulachiziţiei pachetului majoritar de acţiuni în 2006 pentru o sumăde 3,75 miliarde de euro, de la statul român, BERD şi IFC.
Cele cinci SIF-uri, care au primit împreună circa 30% dincapitalul social al băncii, au rămas în acţionariatul băncii cucondiţia ca banca să fie listată la Bursă. În 2009, SIF-urilealături de Erste au căzut de acord să amâne până în octombrie 2011începerea demersurilor de listare.
În opinia lui Ceocea, listarea băncii ar fi o compensareacordată SIF-urilor de acţionarul majoritar pentru nedistribuireade dividende.
Cum conducerea executivă a băncii a declarat public la începutulacestui an că nu există un calendar al listării BCR, SIF Moldova,unul dintre cei mai activi susţinători ai listării BCR, ia încalcul mai multe alternative.
"Valorificarea pachetului de acţiuni BCR este importantă pentruasigurarea echilibrului financiar al societăţii şi a resurselor deinvestiţii. Listarea la Bursă este cea mai bună soluţie şi susţinemcă piaţa locală de capital este pregătită pentru listarea BCR. Negândim însă şi la alternative: precum tranzacţiile pe piaţa OTC şiemiterea unui instrument financiar cu activ suport acţiunile BCR",a spus Costel Ceocea, preşedintele SIF Moldova.
El a adăugat că warrantul emis pe acţiunile FonduluiProprietatea (FP) este un bun exemplu. În 2010, cu un an înaintealistării FP la bursa de la Bucureşti, casa cehă de brokerajWood&Co a listat la bursa din Viena un produs structurat de tipwarrant cu activ suport acţiunile Fondului Proprietatea permiţândastfel investitorilor străini să deţină indirect acţiuni la FP.Spre deosebire de BCR, acţiunile FP se tranzacţionau atunci pe opiaţă OTC.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
