Analiştii de pe bursă sunt de părere că grupul Ameropa a plătit cel puţin 821 mil. lei (188 mil. euro) pentru a prelua 75,87% din acţiunile celui mai mare producător de îngrăşăminte din România, Azomureş Târgu-Mureş (AZO). Odată cu finalizarea tranzacţiei elveţienii sunt obligaţi ca în termen de trei luni să ofere un preţ de "exit" minoritarilor din companie. Ieri la bursă o acţiune Azomureş era cotată la 1,825 lei.
"Preţul final al tranzacţiei ar putea fi între 2,5 lei şi 3 lei. Nu cred că turcii au primit 3 lei pentru că Ameropa trebuie să realizeze investiţii de sute de milioane de dolari în combinat pe termen mediu şi lung, există incertitudini cu privire la preţul la gaze şi la faptul că la momentul realizării tranzacţiei percepţia de risc era una ridicată", spune Andrei Rădulescu, analist la firma de intermediere Broker Cluj. El mai spune că cel mai probabil elveţienii din grupul Ameropa au plătit o primă pentru Azomureş având în vedere poziţia dominantă pe care compania o are pe piaţa de îngrăşăminte din România.
"Preţul din tranzacţie ar putea fi 2,1 lei/acţiune la care să se adauge o primă pentru dimensiunea pe care o are Azomureş pe piaţa locală, fiind lider de piaţă. Dacă luăm în calcul multiplul de vânzări al companiei de 0,59, acţiunile par puternic subevaluate şi ar reieşi că trebuie să mai creacă cu 70%. Un multiplu de vânzări de unu este de bun-simţ mai ales că sectorul producţiei de îngrăşăminte este unul matur şi nu ar trebui să existe diferenţe semnificative faţă de indicatorii comparativi ai altor companii de pe plan internaţional", a mai spus analistul Broker Cluj.
Nivelul minim de preţ văzut de analişti este cel dat de capitalurile proprii ale Azomureş de la finele anului trecut, de 1.082 milioane de lei, respectiv 2,058 lei/acţiune, un preţ mai apropiat de această valoare putând să primească şi investitorii în cadrul ofertei publice pe care Ameropa este obligată să o deruleze pe bursă.
Celelalte două metode prevăzute în reglementările pieţei ce vor fi luate în considerare la determinarea preţului din ofertă sunt preţul mediu din ultimele 12 luni, care nu favorizează investitorii de pe bursă, şi un preţ stabilit pe baza unei evaluări independente. Preţul final va lua în considerare valoarea cea mai mare dintre cele trei metode.
"Cred că preţul din tranzacţia de vânzare a Azomureş este de cel puţin
2 lei/acţiune. Un reper sunt capitalurile proprii ale companiei de la sfârşitul anului trecut, de 2,058 lei/acţiune, preţ pe care l-ar putea obţine minoritarii în ofertă. Un alt reper este profitul companiei din anul 2010 luând în calcul un multiplu de profit de cel puţin şapte", a mai spus Rădulescu.
Unii analişti spun că teoretic nu ar trebui să existe diferenţe între preţul plătit de Ameropa pentru pachetul majoritar al Azomureş şi cel pe care minoritarii l-ar primi în ofertă, însă în practică aceste preţuri pot să difere.
Analiştii Swiss Capital estimează că preţul din oferta de preluare a Ameropa s-ar putea situa între 2,06 lei/acţiune şi maxim 2,55 lei/acţiune. Preţul maxim a rezultat din evaluările comparative ale multiplilor companiei cu alte companii similare de pe plan internaţional.
Pe parcursul şedinţei de ieri acţiunile Azomureş câştigau 1,4% şi se tranzacţionau la un preţ de 1,824 lei/unitate, cu 11% sub preţul estimat pe baza capitalurilor proprii ale companiei de la finele anului trecut.
Analiştii spun că în calcularea preţului din ofertă ar trebui să fie inclusă şi valoarea operatorului portuar Chimpex Constanţa (CHEM), care este controlat în proporţie de 90% de Azomureş şi ale cărui rezultate nu sunt incluse în cele ale combinatului chimic, care sunt raportări individuale.
Prin preluarea Azomureş, elveţienii au cumpărat la pachet şi Chimpex Constanţa (CHEM), care este unul dintre cele mai mari terminale din portul Constanţa. În ultimul an, înainte ca turcii să vândă compania, profitul Azomureş a urcat puternic, fiind practic de 10 ori mai ridicat decât estimările conducerii din debutul lui 2011, iar din această cauză este posibil să fi împins puternic valoarea tranzacţiei, probabil peste preţul de pe piaţă.
Pentru cei şase acţionari turci vânzarea Azomureş a reprezentat o afacere foarte profitabilă, în condiţiile în care ei au preluat pachetul de control al companiei în anul 1998 în schimbul a 30 milioane de dolari, au mai adus de-a lungul anilor împreună cu acţionarii minoritari circa 5 milioane de euro prin mai multe majorări de capital şi în urma exitului au încasat probabil circa 188 mil. euro, adică de peste şase ori mai mult decât suma investită.
Azomureş a avut în ultimii doi ani afaceri şi profituri record. În 2010, combinatul a înregistrat afaceri de peste
1,2 miliarde de lei (285 mil. euro) şi un profit net de 154 mil. lei (36,5 mil. euro). Anul trecut rezultatele companiei au întrecut şi cele mai optimiste aşteptări, afacerile depăşind 1,62 miliarde de lei (383 milioane de euro), iar profitul net s-a cifrat la 365 milioane de lei (86 milioane de euro).
Dintr-odată grupul Ameropa devine unul dintre cei mai mari investitori din România pe sectorul agricol şi din industria anexă, ei preluând una dintre cele mai importante companii din acest sector.
În 2008 Ameropa a cumpărat un pachet de 49% din acţiunile traderului de cereale Comcereal Constanţa (CCRL), pentru suma de 44,7 mil. lei (11,6 mil. euro). În prezent elveţienii controlează aproape integral compania.
Elveţienii de la Ameropa fac afaceri în România din 1996, iar în anul 2010 compania a derulat în România afaceri de 52 de milioane de euro, în creştere cu 59% faţă de 2009, şi a avut un profit net de 1,8 milioane de euro, faţă de pierderi de 1,6 milioane de euro în 2009, potrivit ultimelor date disponibile.
În România Ameropa şi-a concentrat capacităţile de stocare în judeţul Constanţa, unde deţine 18 baze şi silozuri cu o capacitate totală de stocare de 600.000 de tone. Aceasta este una dintre cele mai mari capacităţi de stocare controlate de unul dintre primii traderi prezenţi în România.
Grupul Ameropa Holding, deţinut de omul de afaceri Andrew Henry Zivy, este înregistrat în Elveţia, având sediul central lângă Basel. Elveţienii fac afaceri cu cereale în 26 de ţări pe cinci continente.
Compania este prezentă atât în economiile mari producătoare de cereale precum Brazilia sau Statele Unite, dar şi în cele mai mari ţări importatoare de produse agricole precum China sau Coreea de Sud.
În Europa, compania elveţiană este al cincilea jucător de pe piaţa comerţului cu cereale, având afaceri în Austria, Franţa, Italia, Germania, Spania, dar şi în estul continentului, în Serbia, Croaţia sau România.
La nivel mondial Ameropa are peste 2.000 de angajaţi şi vinde anual 11 milioane de tone de îngrăşăminte şi trei milioane de tone de cereale.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
