Un raport realizat anul trecut de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) la Oil Terminal (OIL) şi care urmează să fie analizat în AGA de luna viitoare, după mai multe amânări, scoate la iveală cheltuieli nejustificate de milioane de lei şi decizii de management care au adus prejudicii societăţii.
Este pentru prima dată când un raport scoate la suprafaţă pe ce s-au cheltuit exact banii dintr-o companie de stat şi cât de exotice sunt unele achiziţii, cum ar fi ace de cravată, butoni şi ceasuri de aur, vinuri de colecţie sau parfumuri.
Astfel încep să apară explicaţii privind profitabilitatea scăzută a companiilor de stat.
Mai mult, Oil Terminal este o companie listată la prima categorie a Bursei de Valori şi ar trebui să fie un etalon de transparenţă şi de eficienţă.
Cazul a ajuns şi în atenţia ministrului economiei Daniel Chiţoiu, care a dat ca exemplu negativ abuzurile care au avut loc la Oil Terminal, cel mai mare operator de transport al produselor petroliere din Portul Constanţa.
În ultimii trei ani compania a înregistrat rate de profit foarte scăzute, cuprinse între 0,5% şi 1,5% din cifra de afaceri şi în primul trimestru al anului 2012 a intrat pe pierdere, cu un rezultat negativ de 1,1 mil. lei, care depăşeşte de două ori câştigul obţinut de companie anul trecut.
Deşi este mai puţin vizibilă decât Hidroelectrica sau Romgaz, Oil Terminal este o companie strategică de stat prin care trec anual produse petroliere de câteva miliarde de euro.
În ultima lună au mai apărut rapoarte la unele companii de stat care arată nivelul cheltuielilor nejustificate, totuşi niciunul nu este atât de detaliat ca cel finalizat recent de ANAF. Până în prezent Ministerul de Finanţe a prezentat rezultatele în cazul a 18 companii şi sucursale din portofoliul statului.
În 2011 Corpul de Control din Ministerul Economiei a cerut ANAF să demareze un control financiar la Oil Terminal pentru a vedea modul cum a fost administrată compania în perioada 2009 - 2010, interval în care la conducerea societăţii s-a aflat în cea mai mare parte Silviu Wagner atât în calitate de preşedinte, cât şi de director general al operatorului portuar.
Din raportul ANAF reiese, spre exemplu, că la finalul anului 2009 Oil Terminal a plătit firmei Sevda Impex suma de 6.646 de lei (1.660 de euro) pentru achiziţia de butoni şi un ac de cravată. În aprilie 2011 operatorul portuar a cumpărat un ceas de aur în valoare de 1.850 de euro de la firma Olympus Mucevheras Istanbul. La finalul lui 2011 compania a plătit 2.980 de dolari pe butoni, un ac de cravată şi o insignă. Compania a mai cumpărat în aprilie 2010 o geantă de la firma Valmar cu aproape 3.000 de lei (750 de euro). Toate aceste achiziţii au fost realizate cu cardul directorului general Silviu Wagner în contul societăţii, potrivit raportului, şi care, spun ei, nu au putut fi justificate de conducere.
"Societatea nu a putut pune la dispoziţia organelor de control documente justificative individuale pentru fiecare acordare de bunuri în scop de protocol din care să rezulte: propuneri din partea structurilor executive din cadrul societăţii, în special din partea direcţiei de specialitate; criterii de acordare; calitatea persoanelor cărora le-au fost acordate aceste bunuri în raport cu activitatea societăţii; ocaziile cu care s-au acordat aceste bunuri şi localizarea lor în timp", au precizat reprezentanţii ANAF.
Instituţia a dispus o măsură privind iniţierea acţiunii în răspundere împotriva fostului director al companiei, Silviu Wagner.
Acesta se apără şi spune că bijuteriile, cosmeticele şi genţile cumpărate de companie se încadrează în prevederile legale privind cheltuielile de protocol.
"Aşa se fac afacerile în toată lumea, se dau anumite atenţii. Noi facem afaceri la nivel internaţional şi toate aceste cheltuieli de protocol sunt prevăzute de lege. Cheltuielile cu obiectele de aur sau genţile achiziţionate de societate se încadrează în limita de 2% din profitul brut al companiei. Ceasul de aur a fost acordat cu ocazia unui eveniment important care a avut loc în Turcia la care a participat reprezentantul unei mari companii petroliere dintr-un stat din zona Mării Caspice cu care urmam să încheiem contracte importante. Îi recomand ministrului economiei să cerceteze cheltuielile de protocol efectuate în perioada 2004 - 2009 de către echipa liberală care s-a aflat la conducere în acea perioadă. Cheltuielile noastre de protocol sunt mai mici cu 70% faţă de cele ale echipei de conducere anterioare", a declarat Silviu Wagner, care a ocupat funcţia de director general al Oil Terminal în perioada iulie 2009 - aprilie 2012.
Potrivit raportului ANAF, compania a realizat cheltuieli nejustificate de protocol în valoare de 354.000 de lei (88.500 de euro), cu servicii juridice de circa 660.000 de lei (165.000 de euro) şi cu acţiuni sociale de peste 2 mil. lei (500.000 de euro). Principalii beneficiari ai contractelor de consultanţă juridică sunt firmele Frangeti, Popescu şi Grigore (530.000 de lei), respectiv Valeriu Stoica şi Asociaţii (156.300 de lei), firma fostului ministru al justiţiei Valeriu Stoica, care este membru al PDL.
"În ceea ce priveşte contractul de 200.000 de euro de servicii juridice, acesta a fost încheiat de fosta conducere liberală care s-a aflat până în 2009 la conducerea Oil Terminal", a precizat Wagner.
El a mai spus că bugetul cu privire la cheltuielile destinate acţiunilor sociale a fost depăşit din cauză că este greu de estimat câte îmbolnăviri, decese sau naşteri au loc în viaţa angajaţilor societăţii şi care necesită fonduri ale companiei.
ANAF a mai intentificat faptul că anumite contracte au fost încheiate de Oil Terminal pe bază de negociere directă şi nu prin licitaţie, aşa cum cerea legea.
Raportul a scos la iveală şi faptul că Oil Terminal a cumpărat în 2009 băuturi alcoolice în valoare de 50.290 de lei (12.500 de euro) şi produse cosmetice de 15.500 de lei (3.875 de euro).
Pentru deficientele constatate ANAF a stabilit în sarcina societăţii, nu mai puţin de 87 de măsuri pentru "înlăturarea şi prevenirea abaterilor de la disciplina economico- financiară".
În ultimii ani, numele Oil Terminal a fost implicat în numeroase scandaluri legate de plata taxelor pentru produsele petroliere care tranzitează terminalul.
În martie 2011, fostul director general al companiei, Ştefan Ene, a fost reţinut de procurorii DNA sub acuzaţia de trafic de influenţă.
Anul trecut, unul dintre principalii acţionari minoritari ai Oil Terminal, fondul american Broadhurst, care deţine 7,6% din acţiuni, a propus tragerea la răspundere a lui Silviu Wagner, acuzându-l că a încheiat mai multe contracte prin care a prejudiciat compania. Broadhurst îl acuza pe Wagner că a încheiat contracte cu firmele Blitz Transport Company şi Byotech Prod General, aprobând expedieri de carburanţi fără forme legale.
În luna noiembrie a anului trecut acţionarii Oil Terminal au aprobat revocarea din funcţie a preşedintelui CA, Silviu Wagner, şi l-au înlocuit cu Andrei-Brabu Todea, fost secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului. Wagner a pierdut în luna aprilie a acestui an şi funcţia de director general, el fiind înlocuit de către Ministerul Economiei cu Sorin Viorel Ciutureanu, care l-a numit în acelaşi timp pe Paul Costache pe postul de preşedinte al Consiliului de Administraţie.
În ultimii ani Oil Terminal a resimţit o scădere a cifrei de afaceri din cauză că Rompetrol şi-a construit un terminal propriu prin care şi-a mutat traficul de produse petroliere. Totodată, traficul de produse petroliere a fost într-o continuă scădere din cauza crizei financiare.
Anul trecut afacerile operatorului portuar au scăzut cu 12,5%, la 115,7 mil. lei (27,2 mil. euro)., iar profitul s-a diminuat de peste trei ori, ajungând la 545.000 de lei (128.000 de euro).
Ministerul Economiei controlează 59,6% din acţiunile Oil Terminal, alţi acţionari importanţi fiind Fondul Proprietatea, cu o participaţie de 8,45% din acţiuni şi fondul american Broadhurst, cu un pachet de 7,6% din titluri. În acţionariat se mai regăsesc fondurile Hyposwiss Danube Tiger şi Fondul de Pensii Administrat Privat al ING, cu 2,79% şi respectiv 2,05% din companie.
Acţiunile Oil Terminal au pierdut 25% din valoare de la începutul anului şi au închis săptămâna la un preţ de 0,135 lei/unitate, la care capitalizarea companiei este de 17,1 mil. euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
