Companii

Guvernul Ponta încearcă proiectul de a aduce manageri profesionişti. „CEO la stat“, episodul 2: Ministerul Economiei trebuie să recruteze 500 de manageri privaţi pentru companiile de stat, cu 4,8 mil. euro

Guvernul Ponta încearcă proiectul de a aduce manageri profesionişti. „CEO la stat“, episodul 2: Ministerul Economiei trebuie să recruteze 500 de manageri privaţi pentru companiile de stat, cu 4,8 mil. euro

Autor: Adelina Mihai

13.07.2012, 00:07 1996

Peste 500 de directori executivi şi non-executivi din 48 de companii deţinute de stat ar urma să fie recrutaţi până la finalul lunii septembrie de către headhunteri, aceasta fiind cea de-a doua încercare a Ministerului Economiei de a aduce management profesionist la companiile de stat, cu scopul de a le eficientiza.

O idee de proiect, anunţată de preşedintele suspendat Tra­ian Băsescu încă din 2010, nu a reuşit să fie pusă în practică nici de Guvernul Boc, nici de cel condus de Mihai Răzvan Ungureanu. Proiectul a început la insistenţele FMI şi a fost reluat în fiecare scrisoare de intenţie, însă a fost privit încă de la început cu neîncredere nu doar din prisma unei eventuale presiuni politice, cât şi de posibila ineficienţă a managerilor din privat care nu au puterea de decizie din privat (activitatea lor fiind supravegheată de consiliile de administraţie formate din reprezentanţi ai statului).

În toată perioada în care doar s-a discutat despre aducerea managementului profesionist din privat la marile companii de stat, acestea

s-au confruntat cu mari probleme financiare din cauza unui management defectuos. Astfel, Hidro­electrica a intrat în insolvenţă, iar Transelec­trica, care deţine monopolul pe piaţa transportului de energie, are o marjă de profit mai mică de 3%, la afaceri de peste 734 de milioane de euro, cea mai mică din Europa.

Ministerul Economiei a anunţat la finalul săptămânii trecute că vrea să recruteze directori executivi (CEO, directori financiari, operaţionali, comerciali etc.) şi non-executivi (care nu deţin nicio funcţie în companiile respective) pentru consiliile de administraţie ale unor companii precum Romgaz, Transgaz, Electrocentrale Bucu­reşti, Transelectrica sau Cuprumin, fără să pre­cizeze însă numărul de manageri recrutaţi. Înainte de a face acest anunţ, re­pre­zentanţii autorităţilor - Remus Vulpescu, şef al Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), Lucian Isar, ministrul delegat al economiei respon­sabil de relaţia cu mediul de afaceri, şi Greg Konieczny, şeful Fondului Proprietatea, au avut, pe 5 iunie, o discuţie cu aproape toţi headhunterii locali, inclusiv cu repre­zentanţii de la Budapesta ai gigantului mondial în executive search Egon Zehnder (care au câştigat în faza iniţială proiectul de recrutare de CEO pentru Hidroelectrica).

Cine vor fi noii manageri ai unor companii "no name"?

Ministerul Economiei a publicat lista celor 48 de companii care urmează să aibă manageri din privat, care au avut în 2011 efective de personal cuprinse între 4 şi aproape 6.000 de angajaţi şi afaceri care variază între 30.000 de euro până la 993 de milioane de euro.

Miza cea mai mare o reprezintă în acest moment recrutarea de executivi pentru companii precum Romgaz - cea mai profitabilă companie de stat - Transgaz, Electrocentrale Bucureşti, Oil Terminal, Transelectrica, Conpet sau Plafar, acestea fiind printre cele mai cunoscute companii aflate pe lista celor pentru care urmează să se recruteze manageri privaţi. Însă Ministerul Economiei a pus în această listă şi companii aproape necunoscute, cum este CIR, ICEM sau Eurotest, pentru care, probabil, headhunterii ar putea găsi cu dificultate candidaţi.

Majoritatea şefilor de companii de executive search de pe piaţa locală, care au fost daţi la o parte din primul proiect, spun că vor participa la licitaţiile lansate de Ministerul Economiei, care deja a publicat caietul de sarcini pe site-ul instituţiei, însă ei susţin că există destul de multe neclarităţi care, dacă nu vor fi rezolvate, pun sub semnul întrebării credibilitatea proiectului.

"Vom participa la licitaţii, dar nu intenţionăm să depunem documentaţia pentru mai mult de 4-5 companii din domeniile în care am acumulat expertiză, pentru că volumul recrutărilor este destul de mare. Având în vedere că un CA la o companie de stat este format, în medie, de 10-12 membri, înseamnă că ar trebui să existe pe shortlist 30 de candidaţi pentru cele 4-5 companii, pentru care vor fi necesare cel puţin 50 de interviuri cu candidaţi foarte buni", a spus Mihaela Damian, country manager al firmei de executive search SpenglerFox, parte a grupului irlandez Grafton.

Unii au câştigat deja licitaţii

Werner Stein, preşedinte şi fondator al Stein & Partners, firmă de executive search care face recrutări de executivi pe plan local de peste 15 ani, spune că va depune oferte, în speranţa că nu va mai exista presiune din partea clasei politice pentru ca proiectul să poată fi dus la bun sfârşit într-un mod corect.

"Bineînţeles că ne gândim să participăm la licitaţie, avem timp să depunem documentaţia până la finalul lunii iulie. Ne gândim să ne asociem şi cu alte firme de executive search, pentru că va fi un volum mare de recrutări. După cum am discutat şi la ultima întâlnire cu reprezentanţii autorităţilor, sperăm să nu mai fie influenţa politică atât de mare încât proiectul să eşueze ca data trecută", a spus Stein.

Dacă cele 4,8 milioane de euro vor intra în conturile headhunterilor, statul aproape că va dubla piaţa locală a serviciilor de executive search, estimată la o valoare de 6 milioane de euro în 2010.

Unii headhunteri au fost însă mai rapizi şi au câştigat deja câteva licitaţii, având în vedere că procesul a fost început, în unele cazuri, la iniţiativa companiilor de stat care au respectat prevederile ordonanţei 109.

"Am câştigat deja o licitaţie pentru câteva zeci de poziţii de directori executivi şi membri în consiliile de administraţie la cele mai mari companii de stat. Recrutările se vor face într-o perioadă de două luni. Detalii legate de acest proiect urmează să fie făcute în următoarea perioadă", a spus George Butunoiu, unul dintre cei mai cunoscuţi headhunteri locali, care conduce compania cu acelaşi nume.

Primele semne de întrebare au apărut

Unii headhunteri sunt însă mai sceptici în ceea ce priveşte viabilitatea noului proiect, mai ales că există unele neclarităţi în documentaţia pentru licitaţie publicată de Ministerul Economiei.

Una dintre neclarităţile acestora este legată de numărul de recrutări de executivi per companie, având în vedere că valoarea totală a acestora nu trebuie să depăşească 100.000 de euro, iar câştigătorul licitaţiei va fi ales după criteriul preţului cel mai scăzut.

Pe piaţa locală, tarifele de executive search sunt cuprinse între 15.000 de euro şi pot depăşi 25.000 de euro, iar un număr mare de executivi per companie face ca un proiect la o companie de stat să nu mai fie rentabil pentru headunteri.

"Voi participa la licitaţie doar dacă mă voi asigura - nu ştiu încă cum - că este un proces curat, să nu se întâmple ca data trecută", a spus Annita Pakioufaki, country manager al firmei de executive search Stanton Chase.

Un alt consultant în executive search care se gândeşte să recruteze ca parte dintr-un consorţiu este Daniela Necefor, managing partner al firmei de executive search Total Business Solutions.

"Intenţionăm să participăm, dar în consorţiu, şi nu vom depune documentaţia până când nu vor fi clarificate câteva aspecte din caietele de sarcini. Am deja o listă de 15 întrebări pe care urmează să o transmitem ministerului", a spus Daniela Necefor.

Lămuriri mai aşteaptă şi headhunterii de la Amrop, care vor să ştie, mai ales, câţi executivi vor fi recrutaţi pentru fiecare companie de stat în parte înainte de a lua o decizie.

"Totuşi, având în vedere plafonul maxim de 100.000 de euro pentru recrutarea tuturor executivilor, nu cred că se are în vedere recrutarea de executivi internaţionali", a spus Oana Ciornei, managing partner al Amrop.

"CEO la stat 2", o nouă încercare

De cealaltă parte sunt însă alţi consultanţi în executive search care nu au aproape deloc încredere în proiect şi care susţin că neclarităţile sunt prea mari pentru ca acesta să nu fie sortit eşecului.

"În continuare este un non-proiect, s-a dat o listă de firme fără să se precizeze câţi membri se vor recruta şi pentru ce poziţii. Sentimentul nostru este că nu e ceva făcut serios şi nu ne putem angaja la ceva neclar, plătind o garanţie de 1.000 de euro. Până nu ni se răspunde la solicitările de clarificare, nu vom face niciun fel de documentaţie", a spus Dana Patrichi, managing partner la firma de recrutare de executivi Alexander Hughes.

Unul dintre exemplele de incoerenţă sesizate de aceasta este legat de faptul că în caietul de sarcini se solicită date care provin din actele constitutive ale societăţilor din proiect, acte la care headhunterii nu au acces. La fel, nu se specifică nicăieri ce remuneraţii vor primi noii executivi recrutaţi.

"Aş prefera să am un feedback pozitiv cu privire la acest proiect şi deocamdată nu-l am. Sunt 70% convins să nu depun actele pentru licitaţie", a spus Sorin Roibu, managing partner al Arthur Hunt.

Printre alte nemulţumiri ale headhunterilor se numără lipsa de notorietate a unora dintre companiile scoase la licitaţie, pentru care se vor găsi cu greu candidaţi.

Pe de altă parte, nimeni nu îi obligă pe aceştia să depună oferte la companiile respective.

De ce nu a ieşit proiectul din prima

Prima iniţiativă de introducere a mana­gementului privat la companiile de stat a fost pusă în aplicare încă din toamna anului trecut, după câteva luni de discuţii, când s-a semnat contractul cu firma de executive search Pedersen & Partners, care alături de avocaţii de la Nestor (NNDKP) şi consultanţii de la Roland Berger au câştigat contractul pentru a asigura managementul proiectului alături de Ministerul Economiei.

Aceştia au făcut patru caiete de sarcini pentru primele companii incluse în proiect - pentru achiziţia de servicii de la firmele de executive search - însă niciuna din aceste companii nu are încă un manager privat.

Deşi Ministerul Economiei a decis între­ruperea parteneriatului cu această companie luna trecută, consultanţii de la Pedersen au încasat aproape 100.000 de euro în urma acti­vităţilor din proiect.

Surse din piaţă spun însă că au fost presiuni politice prea mari şi că nu s-a dorit niciodată cu adevărat ca managementul acestor companii să fie înlocuit cu alţi manageri din privat.

AFACERI DE LA ZERO