După scăderile violente din luna august, care au dus cotaţiile celor mai lichide acţiuni de la Bursă în jos şi cu 20% la un moment dat, Bursa a arătat în ultimele zile semne de stabilizare pe volume foarte scăzute.
În următoarele luni cei mai mulţi analişti spun că situaţia se menţine în continuare tensionată, dar cred că efectele panicii investitorilor se vor disipa în timp şi aceştia vor căpăta din nou curaj să reintre în piaţă dacă şi situaţia externă o va permite.
Toamna este tradiţional o perioadă în care investitorii revin pe burse după perioada de vacanţă, fapt ce ar putea aduce o infuzie de capital nou şi pe bursă care să susţină cotaţiile acesteia.
"De la începutul anului 2010 am intrat în cea mai dificilă fază pe bursă, faza în care aşteptările investitorilor din prima parte a ciclului bursier ar trebui să devină realitate. Aceasta este presărată cu momente de îndoială în potenţialul de creştere economică, este una extrem de volatilă şi, statistic vorbind, poate dura până la 3 ani. Se poate specula după momente de panică, pentru o revenire a bursei. Bursa poate evolua într-un canal generos, iar şansele pentru noi maxime sunt destul de reduse. Acum venim după o panică pe bursă şi este posibil să vedem în continuare ceva aprecieri", este de părere Andreea Gheorghe, directorul general al SAI Intercapital Investment Management.
Ea consideră că discountul important înregistrat de multe dintre acţiunile româneşti nu este explicat numai prin dimensiunea redusă a pieţei, ci şi de probleme de imagine cu care se confruntă aceasta după eşecul ofertei publice de acţiuni Petrom şi greutatea cu care se dezvoltă.
"În continuare miza rămâne pe SIF-uri, prin perspectiva soluţionării fructificării într-un fel sau altul a deţinerilor în BCR, şi FP, prin perspectiva discountului la care se tranzacţionează în comparaţie cu calitatea portofoliului şi a managementului acestuia", consideră Gheorghe.
Mihai Căruntu, şeful departamentului de cercetare pieţe de capital al BCR, este de părere că în scenariul de bază, care presupune creşteri economice anemice ale economiilor mature, bursele din zona de est a Europei sunt atractive, mai ales prin prisma indicatorilor de evaluare şi a îndatorării mai mici a statelor din această zonă.
"Izolat, bursa noastră arată o subevaluare. Multe acţiuni sunt tranzacţionate la valori de 60-70% din active. Din această cauză sunt condiţii să terminăm anul peste valorile de la începutul anului. Cred că economiile mature nu vor stagna, ci vor avea creşteri mai firave. Cu cât acest scenariu de creştere va fi mai predictabil, cu atât bursele vor recupera din pierderi. Eu văd în acest moment o recuperare până la sfârşitul anului în scenariul de bază şi nu cred că bursa va încheia anul sub nivelurile actuale. Dacă se va confirma scenariul de stagnare a economiilor, bursele mature pot să se mai ajusteze în jos cu 10%", spune Căruntu.
Potrivit lui, toate acţiunile lichide de la bursă arată bine din perspectiva indicatorilor de evaluare, însă crede că titlurile Fondului Proprietatea au cele mai multe argumente de creştere pentru perioada următoare.
"Într-un orizont de doi ani cred că nu ai cum să pierzi pe acţiunile Fondului Proprietatea. Se tranzacţionează cu un discount faţă de active de 60%, mult peste discountul unui alt fond cu active româneşti listat la Londra, respectiv RC2, de 35%. Totodată, există perspective ca în următorii ani să se liberalizeze piaţa energetică. Există şi perspective ca unele companii importante din portofoliul FP, precum Nuclearelectrica, Termoelectrica, să se listeze pe Bursă. Este de notat că discountul acţiunilor FP apare şi din cauza distribuţiei capitalului către foşti proprietari şi este de aşteptat ca acest lucru să se corecteze", explică Mihai Căruntu.
Potrivit lui, Transelectrica va avea parte în anul 2011 de cel mai bun an de la listarea companiei şi vine după doi ani foarte slabi, fapt ce arată un potenţial de creştere în continuare. Totodată, Transgaz a avut parte în 2010 de un an excepţional şi dacă în prima fază ne aşteptam ca anul 2011 să fie mult mai slab, acum credem că va fi apropiat de anul trecut ca rezultat chiar dacă ANRE nu le-a majorat tarifele.
"Este destul de greu de făcut predicţii în acest moment, dar mă aştept ca pieţele internaţionale să se stabilizeze şi în acest caz s-ar crea condiţiile ca piaţa de la Bucureşti să recupereze pierderile din ultimele două luni. Sunt foarte multe companii care au reuşit anul acesta să atingă nişte praguri de profitabilitate foarte ridicate, unele chiar din ultimii cinci ani. Astfel, în ciuda tensiunilor de pe pieţele externe, cu greu găsesc motive la scăderile de pe Bursă", spune Mihai Alexa, analist la Broker Cluj.
Potrivit lui, acţiunile companiilor din sectorul industrial şi cele din sectorul farma sunt preferate din prisma rezultatelor foarte bune înregistrate în acest an. "Cel puţin din punctul de vedere al indicatorilor tehnici, normal că percepţia este mai degrabă negativă decât pozitivă. La nivelul performanţei relative însă, bursa a evoluat foarte slab în raport cu indicii externi şi mă aştept să aibă o evoluţie mai bună în următoarele luni", spune Alexa.
Scăderile din august au dus majoritatea acţiunilor lichide pe minus faţă de începutul anului. Titlurile Fondului Proprietatea (FP) au pierdut 30% de la listare pe 25 ianuarie, iar acţiunile Erste Bank (EBS) au scăzut cu peste 31%.
Puternic lovite au fost şi acţiunile Transgaz Mediaş (TGN), care au pierdut 28%, pe fondul stagnării profitului. SIF-urile au suferit corecţii cuprinse între 15% şi 22%, fiind trase în jos de expunerea ridicată pe sectorul bancar, dar şi de perspectivele tot mai slabe ca BCR să fie listată la bursă.
În schimb, acţiunile principalelor două bănci româneşti listate BRD şi Banca Transilvania (TLV) au randamente mai bune, datorită creşterilor înregistrate în primele luni ale anului. Titlurile BRD au pierdut 3%, iar acţiunile TLV au adus investitorilor câştiguri de 5%, luând în calcul şi majorarea de capital aflată în derulare.
Topul câştigurilor de pe Bursă este condus de acţiunile combinatului Oltchim (OLT), care au explodat pe fondul discuţiilor privind privatizarea companiei.
Titlurile producătorului de îngrăşăminte chimice Azomureş (AZO) au crescut datorită rezultatelor în creştere raportate, în timp ce la Carbochim (CBC) evoluţia pozitivă a fost susţinută de achiziţiile derulate de omul de afaceri Cătălin Chelu.
Lupta dintre Cătălin Chelu şi SIF Oltenia pentru controlul producătorului de ulei Argus Constanţa (UARG) a urcat preţul acţiunilor cu 150% de la începutul anului, transformându-le în unele dintre cele mai profitabile plasamente de pe piaţă.
Creşteri semnificative au mai înregistrat şi acţiunile producătorilor de confecţii Braiconf Brăila (BRCR) şi Conted Dorohoi (CNTE), titlurile producătorului de sticlă Stirom Bucureşti (STIB) şi cele ale producătorului de cereale Comcereal Vaslui (CCEV), deţinut de Adrian Porumboiu.
La polul opus, scăderi semnificative au înregistrat titlurile producătorului de lactate Albalact (ALBZ) şi acţiunile Prospecţiuni (PRSN), compania lui Ovidiu Tender.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
