Valoarea totala a pietei de invelitori din Romania a fost anultrecut de aproximativ 116 milioane de euro, in scadere cu 34% fatade nivelul din 2008, potrivit studiului de piata realizat decompania de consultanta Neomar Consulting. Din totalul pietei, ceamai mare pondere de 50% o ocupa segmentul de tigle metalice, carein 2009 a inregistrat de asemenea o scadere de 34% fata de niveluldin anul precedent coborand la o valoare de 
aproximativ 58,7 milioane de euro.
Pentru acest an se estimeaza in continuare o usoara scadere, demaximum 2%, pana la valoarea de 57,8 milioane de euro, potrivitestimarilor unor jucatori din piata. Evolutia in volum a pieteieste putin probabil sa scada, in conditiile intrarii pe piata aproduselor mai ieftine si mai slabe calitativ, care le vor inlocuipe cele mai scumpe, fenomen semnalat inca din 2009. Restulsegmentelor incluse in piata de invelitori este reprezentat detiglele ceramice, cu o pondere de 19%, tiglele din beton, carereprezinta 12% din totalul vanzarilor, sindrilele bituminoase siplacile ondulate, cu o pondere de 14% si respectiv 5%.
Minus 46% la tiglele de beton. Cel mai afectatsegment din piata in 2009 a fost segmentul tiglelor de beton, carea inregistrat o scadere in valoare de aproape 46%, la 14,3 milioanede euro.
"Chiar daca piata s-a contractat anul trecut, am reusit sacrestem in termeni de volum. Cresterea in volum a fost mai maredecat scaderea pietei si a fost nevoie de un efort de vanzaripentru a compensa faptul ca anul trecut cererea a fost mai mare pecategoria de produse entry level si mediu", a precizat MarianParvu, vicepresedinte al companiei Ruukki Construction Romania siBulgaria, subsidiara grupul finlandez Rautaruukki.
Compania nu a facut inca publice rezultatele financiare pe 2009,dar estima o crestere si in valoare, pe langa cresterea de 10% involum, fata de 2008, cand a realizat afaceri de circa 30 demilioane de euro.
Cote de piata mai mari. Anul trecut, totijucatorii de pe piata de tigla metalica din Romania au inregistratscaderi ale afacerilor pe fondul prabusirii pietei imobiliare si inspecial a
pietei constructiilor, care a avut un impact major si direct asuprabusiness-ului de invelitori. Scaderile au fost cu atat mai mari inmoneda europeana, in conditiile in care leul s-a devalorizatputernic anul trecut.
"Am incheiat anul 2009 cu vanzari de 105,6 milioane de lei,valoare care include si vanzarile Rova, cu 44% mai mici fata devanzarile din 2008. Ne asteptam la aceste rezultate, tinand cont deevolutia generala a pietei si a economiei", a declarat AndreiSulyok, directorul general al companiei Lindab Romania, subsidiaralocala a grupului suedez Lindab. In euro, scaderea afacerilor estesi mai pronuntata in 2009, de peste 60%, in conditiile in carecursul mediu de anul trecut pentru moneda europeana s-a ridicat la4,23 lei/euro.
Sulyok nu a precizat ce estimari are pentru acest an in privintaevolutiei pietei de profil si a afacerilor, insa a precizat castrategia Lindab pentru 2010 se concentreaza pe cresterea cotei depiata.
"Urmarim sa castigam cota de piata pe anumite segmente deproduse cu potential si sa ne mentinem pozitia pe piata. Strategianoastra pentru acest an vizeaza apropierea de clientul final prinactivitati de marketing si consolidarea relatiei cu parteneriinostri din toata tara", a spus Sulyok.
Cresterea exporturilor. O alta strategie pentrucresterea afacerilor pe plan local este majorarea exporturilor, oastfel de strategie de business fiind luata in calcul de catreconducerea Ruukki Romania. De altfel, la nivel de grup s-a luatdecizia ca subsidiara din Romania sa devina un centru de productiepentru pietele din regiune, ceea ce automat se traduce mai departein cresterea exporturilor.
"Romania este intr-o pozitie privilegiata pentru ca am devenithub de productie pentru reteaua internatioanala, alaturi deFinlanda, Polonia si Rusia. Transferul de utilaje din Cehia siUngaria a crescut cu 20% capacitatea de productie, astfel incatfabrica este antamata deja pentru o multitudine de proiecteinternationale, printre care si o serie de structuri metalicepersonalizate pentru stadionul din Stockholm", a explicatParvu.
Ruukki detine pe plan local o capacitate de productie pesegmentul de tigla metalica de 1,5 milioane de metri patrati pe an,similara cu capacitatea de productie de panouri termoizolante, intimp ce sectia de structuri metalice detine o capacitate deproductie de 13.000 de tone pe an. "Anul acesta peste 50% dinproductie este destinata exportului, in tari precum Rusia, Cehia,Ungaria sau Suedia", a adaugat Parvu.
Revine rezidentialul. In prima parte a acestui an, executivul dela Lindab apreciaza ca deja se simt unele semne de revenire acererii pe segmentul de tigla metalica, in special din zonarezidentiala.
"Ne bucuram sa identificam primele semne de revenire a pieteirezidentiale, dupa cea mai lunga si grea iarna din ultimii 20 deani. Din pacate, segmentul industrial este inca blocat, faraperspective de revenire pe termen scurt", a adaugat Sulyok.
Si executivul de la Ruukki apreciaza ca segmentul de tiglametalica are toate sansele sa mearga cel mai bine in acest an, pede o parte pe revenirea pietei rezidentiale, dar mai ales din cauzafaptului ca pe segmentul de panouri termoizolante si cel destructuri metalice, compania activeaza de putin timp.
"In continuare, la fel ca si anul trecut, cea mai buna evoluties-a inregistrat pe segmentul de acoperisuri, pe care am avut chiarsi cresteri de 30%. Pe panouri termoizolante si hale abia anulacesta intram mai bine in
paine, pentru ca sunt segmente pe care activam relativ recent.Proportia fiecarui segment in business se pastreaza relativ inaceleasi cote, respectiv circa 30% fiecare", a explicat Parvu.
Industrialul sufera. Daca pe segmentulrezidential deja se simt semne de revenire a cererii, care in 2009a fost sustinuta nu de proiectele noi, ci mai degraba de proiectelede renovari, segmentul industrial a resimtit cel mai puternicefectele crizei din constructii.
"Segmentul cel mai afectat de criza in 2009 a fost celindustrial. O parte a businessului mai putin afectata de criza areprezentat-o sistemele de ventilatii in 2009, unde s-au onoratcomezi considerabile pe proiectele incepute inca din 2008, inspecial cladiri de birouri", a precizat Suylok. Cu toate acestea,pe ambele segmente este asteptata o crestere a cererii din a douajumatate a anului, in conditiile in care iarna din 2009 a fost unadintre cele mai grele din ultimii 20 de ani, ceea ce a dus la ointarziere a inceperii constructiilor la noile proiecte, atatrezidentiale, cat si industriale.
"In 2010 ne asteptam ca evolutia mai putin dinamica a pietei dinprima jumatate a anului sa fie contrabalansata de o crestere in adoua jumatate a anului, mai ales ca am observat inca de anul trecutsi o schimbare a sezonalitatii. Ne asteptam sa reusim si sa nementinem profitabilitatea si chiar sa crestem volumul", a precizatParvu.
Vin scumpiri. Pentru acest an, pe piata deprofil este estimata o crestere a preturilor de pana la 25% pefondul majorarii preturilor la otel, ceea ce mai departe va conducela o crestere a produselor cu circa 15%. Cresterea vine dupa ce in2009 pretul otelului a scazut cu peste 20% pe fondul crizeieconomice, care a dus la o scadere a consumului din parteaindustriei.
"Cele mai importante modificari din 2010 vor fi cresterile depret la materii prime, dupa ce intregul an 2009 preturile lamaterii prime s-au aflat in continua scadere. Spre exemplu, inprimul trimestru al anului in curs 
pretul otelului a crescut deja cu 5-6%. In trimestrele doi si trei,cresterea va ajunge la circa 12-13%. Pana la sfarsitului anului,cresterea pretului materiilor prime va fi de circa 20-25%, faptcare se va reflecta intr-o crestere de circa 15% a pretuluiproduselor finite", a precizat Suylok.
Majorarea pretului la tiglele metalice cu 15% in acest an sepastreaza insa sub scaderea de aproape 30% inregistrata in 2009, anin care pretul la tigle metalice a scazut si ca urmare astrategiilor de reducere de pret operate de producatori.
"In 2009 s-a inregistrat o scadere medie a preturilor pesegmentul de tigle metalice de aproximativ 30% comparativ cu 2008.In parte si pentru ca a scazut puternic pretul otelului, cea maiimportanta materie prima, dar si pentru ca s-au operat reduceri depret, promotii si promovari ale produselor cu preturi maiaccesibile. Pentru 2010 se estimeaza o crestere a pretului mediu deaproximativ 10-20%, aceasta si pentru ca pretul materiei prime ainceput din nou sa creasca", a precizat si Parvu.
Scapa cine poate. De asemenea in acest an ambiiexecutivi se asteapta ca unii dintre producatorii mici de tiglametalica sa intre in faliment, in special din cauza lipsei decomezi si a calitatii reduse a produselor comercializate.
"Producatorii mici de pe piata locala au fost puternic afectatiinca de anul trecut. Raman blocati intr-un portofoliu de produseentry level si nu au acum posibilitati mari de crestere, eventualdoar de supravietuire", a incheiat Parvu.
Si executivul de la Lindab crede ca anul acesta va aducefalimente printre producatorii de tigla metalica daca acestia nureusesc sa se adapteze la noile conditii din piata.
"Ramane de vazut cine si cum va suporta, se va adapta si vavalorifica aceasta schimbare de trend, care a devenit certitudine",a incheiat Suylok.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
