O companie din Maramureş şi una din Bucureşti sunt responsabile de modernizarea Gării de Nord, cea mai mare gară din România, potrivit unui anunţ făcut luni de Compania Naţională de Căi Ferate. Investiţia, care este făcută din fonduri nerambursabile, prin Programul Operaţional Transport (POT), se ridică la 419,8 milioane de lei.
„Oferta depusă de asocierea de firme româneşti SC Gdo Mov Impex SRL - SC Omega Cert Sistem SRL, în valoare de 419.854.213,32 lei (fără TVA), a fost desemnată câştigătoare, contractul de achiziţie publică urmând a fi încheiat şi semnat de ambele părţi la finalul perioadei legale de contestaţii. Durata aferentă proiectării şi execuţiei lucrărilor este de 55 de luni (9 luni pentru proiectare, 46 de luni pentru execuţie), iar perioada de garanţie a obiectivului este de 60 de luni”, potrivit anunţului făcut de CNCF.
Gdo Mov Impex este, potrivit platformei Termene.ro, o companie înregistrată în Baia Mare, judeţul Maramureş, deţinută integral de Delie Goie. Firma, care nu are un site propriu de prezentare, a înregistrat în 2022 o cifră de afaceri de 35,2 milioane de lei, în creştere cu 71% faţă de anul precedent. Profitul de 1,7 milioane de lei a fost cu 72% mai mare, iar numărul de angajaţi a ajuns la 35, în scădere. Delia Goie este totodată managerul complexului turistic Apa, situat la limita dintre judeţele Satu Mare şi Maramureş, în apropierea localităţii Apa. Complexul cuprinde un hotel de 23 de camere, o zonă de camping şi sală pentru evenimente.
Potrivit datelor din presa locală, Gdo Mov Impex s-a mai ocupat şi de modernizarea podurilor de cale ferată de pe raza sucursalei regionale de cale ferată Cluj, având, de altfel, la activ mai multe proiecte în zona feroviară.
La rândul său, Omega Cert Sistem, cu afaceri de doar 442.000 de lei în 2022, profit de 106.000 de lei şi un singur angajat, este o companie din Bucureşti deţinută de familia Toader, prin Marin Iulian Toader (asociat cu o pondere de 60%) şi Monica Laura Toader (40%). Nici această firma nu are un site de prezentare cu informaţii despre portofoliul său.
Prima etapă a programului de modernizare include reabilitarea spaţiilor existente în cele trei corpuri ale clădirii, unde se desfăşoară activitatea feroviară - clădirile de pe Bulevardul Dinicu Golescu, zona caselor de bilete pentru clasa I şi zona caselor de bilete pentru clasa a II-a.
Principalele lucrări de modernizare vizează modernizarea/ consolidarea/ reabilitarea clădirilor din staţia de călători Bucureşti Nord; modernizarea spaţiilor destinate publicului călător, inclusiv facilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi; reabilitarea construcţiilor monument cu valoare istorică; crearea unor spaţii verzi centrale, cu zonă de aşteptare pentru publicul aflat în tranzit; regenerarea zonei aferente staţiei de călători Gara de Nord pe principiile de smart city/ creative city/ green city; asigurarea elementelor de siguranţă şi confort pentru călători - balustrade, rampe pentru persoane cu dizabilităţi, lifturi, sisteme de control acces; sisteme noi de ventilaţie/încălzire; modernizarea sistemului de iluminat şi a instalaţiilor electrice, sanitare, termice etc; modernizarea sistemului de informare a publicului călător şi a echipamentului de telecomunicaţii.
Licitaţia pentru o primă etapă a modernizării Gării de Nord a fost lansată la începutul acestui an şi prevede consolidarea faţadelor, acoperişuri, instalaţii şi amenajarea spaţiilor publice din cele trei corpuri ale clădirii. Studiile de fezabilitate pentru Faza II şi III sunt în derulare, iar bugetul alocat în anul 2023 pentru studiile de fezabilitate este de 5,9 milioane de lei. Gara de Nord, cel mai important nod feroviar al României, ar urma să fie astfel transformată în punct multimodal cu o componentă comercială.
Această investiţie vine în contextul în care transportul feroviar este un transport „verde”, considerat strategic în Uniunea Europeană şi pentru care ţările civilizate au prioritizat investiţiile. Este nevoie de bani pentru dezvoltarea căilor ferate şi a parcului de locomotive şi vagoane, dar şi pentru renovarea gărilor, care nu de puţine ori se dovedesc a fi respingătoare încă de la intrare.
Oameni ai străzii care dorm lângă casele de bilete, mirosuri greu de suportat, pardoseli murdare, sparte, tabele nefuncţionale, vagoane însemnate cu graffiti, banchete şi mese lipicioase, coşuri de gunoi rupte, ferestre prin care pur şi simplu nu poţi să vezi sunt elemente familiare oricui a călătorit în ultimii ani cu trenul în România.
Cu o reţea de gări mai primitoare, transportul feroviar, „verde” aşa cum este, ar putea fi un as în mânecă în tranziţia la economia circulară, care a devenit un deziderat al zilelor noastre. Ar mai rămâne de îmbunătăţit şi reţeaua de căi ferate, o problemă care bate pasul pe loc.
