Decizia Tribunalului Bucureşti de a respinge anularea PUZ-urilor din Sectoarele 2 şi 4 este un prim pas spre deblocarea unei situaţii create în mod artificial, piaţa imobiliară din Capitală confruntându-se cu o problemă latentă de peste 25 de ani care a generat un context dificil atât pentru administraţia locală, cât şi pentru actorii privaţi, sunt de părere reprezentanţii asociaţiei Bucharest Real Estate Club (BREC), care reprezintă dezvoltatori, companii de construcţii şi de consultanţă din real-estate.
”Bucureştiul are nevoie de reglementări clare şi previzibile în domeniul urbanismului. Este inadmisibil ca o capitală europeană, în secolul 21, să nu aibă o reglementare de urbanism coerentă, acceptată de toţi actorii”, se arată într-un comunicat al BREC.
Tribunalul Bucureşti a emis pe 28 februarie două hotărâri prin care a respins anularea Planurilor Urbanistice Zonale din sectorul 2 şi sectorul 4.
Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, a iniţiat suspendarea PUZ-urilor în urmă cu doi ani, motivând că aceastea ar fi permis distrugerea multor spaţii verzi şi mai multe ilegalităţi.
BREC a subliniat că rămâne deschisă dialogului cu autorităţile pentru identificarea celor mai bune soluţii astfel încât Bucureştiul să reintre într-un cadru de normalitate.
O analiză recentă realizată de BREC a relevat faptul că investitorii îşi doresc predictibilitate în legislaţie şi o procedură clară în vederea obţinerii autorizaţiilor de construcţii.
Climatul urbanistic incert privează Bucureştiul, care generează o treime din PIB-ul naţional, de investiţii în proiecte imobiliare, iar tot mai mulţi investitori se îndreaptă spre alte oraşe. Clujul, Iaşul, Timişoara, Braşovul, Constanţa vor atrage investiţii de până la 1,2 miliarde de euro în 2023
