Pentru ca economia românească să îşi construiască un nivel de rezilienţă pe termen lung şi pentru a face faţă provocărilor actuale şi viitoare, trebuie să recupereze decalajul în privinţa a zece tehnologii transversale-cheie, au transmis reprezentanţii McKinsey&Company România printr-un comunicat. Astfel, automatizarea avansată a proceselor, Inteligenţa Artificială aplicată, Biotehnologia, Programarea avansată şi Utilizarea tehnologiilor verzi sunt câteva dintre cele zece tehnologii transversale-cheie pe care România ar trebui să le utilizeze la scară largă pentru a avea rezultate pe termen lung şi pentru a-şi reduce decalajul de dezvoltare faţă de restul Europei. În caz contrar, România ar putea eşua în încercarea de a îmbunătăţi calitatea vieţii cetăţenilor săi, care se confruntă deja cu un nivel scăzut de incluziune şi bunăstare comparativ cu media UE, conform sursei citate.
„Faptul că Europa nu a ţinut pasul cu SUA în primul val al tehnologiei digitale - centrat pe internet şi software - înseamnă că acum se află într-o poziţie fragilă în ceea ce priveşte dezvoltarea tehnologiilor transversale. Dacă Europa nu se concentrează pe dezvoltarea acestora, ar putea pierde jumătate din creşterea potenţială a nivelului PIB până în 2040. În acelaşi timp, va fi afectată nu doar creşterea economică, ci şi incluziunea socială şi sustenabili-tatea. Nu în ultimul rand, autonomia strategică, dar şi vocea sa la nivel mondial vor fi afectate. Economiile mai mici de pe continentul european, precum cea a României, se vor confrunta cu cea mai dificilă luptă pentru a recupera decalajul faţă de o economie europeană aflată deja în urmă”, a spus Alexandru Filip, Managing Partner, McKinsey&Company România.
Potrivit sursei citate, economia globală se bazează din ce în ce mai mult pe tehnologii transversale, precum inteligenţa artificială, biotehnologie şi cloud, acestea fiind utilizate în tot mai multe sectoare de activitate.
„Dacă Europa nu va reuşi să valorifice aceste tehnologii, companiile de pe continent ar putea pierde între 2- 4 trilioane de euro pe an până în 2040. Această valoare este echivalentul a 30-70 % din creşterea prognozată pentru Produsul Intern Brut european între 2019 şi 2040, a aproximativ 90 % din cheltuielile actuale pentru programe sociale la nivel european sau a 500 de euro ca venit lunar universal pentru fiecare cetăţean european.”
Precum cele mai multe dintre ţările europene, România este depăşită de concurenţii non-europeni în ceea ce priveşte utilizarea tehnologiei la scară industrială, au mai transmis reprezentanţii McKinsey&Company.
„Pentru că a devenit relativ recent un stat UE, România va trebui să egaleze şi chiar să depăşească acţiunile altor state astfel încât să permită companiilor sale să fie competitive.”
Astfel, autorităţile române ar putea sprijini trei iniţiative prin care companiile să se dezvolte mai rapid şi mai liber, prin care să se extindă internaţional, să atragă finanţare pentru extindere şi să concureze de la egal la egal cu alte companii.
Practic, cele zece tehnologii transversale sunt: automatizarea avansată a proceselor - poate ajuta companiile să îşi eficientizeze procesele şi modul de funcţionare a acestora; tehnologii precum smart city sau telemedicina ar putea reprezenta viitorul conectivităţii - ceea ce ar putea avea beneficii majore asupra eficienţiei şi a productivităţii; arhitectura distribuită este termenul generic pentru tehnologiile orientate pe obiecte şi pentru alte tehnologii ale informaţiei utilizate de arhitecţii de software - inclusiv edge şi cloud computing, pentru a gestiona, stoca şi procesa datele; computaţia cuantică - utilizează tehnologii bazate pe fenomene cuantice pentru a procesa date şi pentru a îmbunătăţi productivitatea în domenii precum aerospaţial, apărare, energie & utilităţi; Inteligenţa Artificială aplicată; programarea avansată; modelul “Zero Trust”; biotehnologia; materialele viitorului şi viitorul tehnologiilor verzi, mai arată sursa citată anterior.
