„Nivelul la care s-a ajuns acum în utilizarea aplicaţiilor mobile în România era de neimaginat. Nu aş fi surprins dacă numărul de interacţiuni de pe mobil va fi egal cu cel generat de pe PC-urile desktop, lucru care era de neînchipuit acum trei ani de zile.“ „Gândiţi-vă unde era România în urmă cu 5-10 ani din punctul de vedere al adopţiei tehnologiei, al acoperirii cu reţele Wi-Fi, cu reţele de internet mobil. Acum România nu mai este atât de în urmă în raport şi chiar este posibil să avem un grad mai mare de utilizare a tehnologiei aici. Viteza digitalizării din regiune este mai mare decât în orice ţară dezvoltată.“
Cele trei declaraţii, care aparţin - în ordine - directorului unui retailer cu operaţiuni online şi offline, unui bancher şi managerului regional al unei firme de software, scot în evidenţă forţa fenomenului care răvăşeşte industrii, creează noi campioni ai economiei şi schimbă radical modul în care se face business în România şi în restul lumii: digitalizarea, sau transfor-marea digitală.
Exprimându-şi preocuparea sau arătând cât de importantă este digitalizarea pentru businessul lor, cei trei manageri - un eşantion relevant pentru cel puţin un segment din economia locală - nu fac decât să se înscrie într-un trend global.
Un studiu realizat de compania de audit şi consultanţă fiscală PwC la nivel internaţional arată că pentru 86% dintre directorii generali ai unora dintre cele mai mari firme din lume prioritatea numărul unu este legată de felul în care pot folosi cele mai noi tehnologii, înaintea unor probleme precum cele generate de schimbările demografice, urbanizare sau accesul dificil la resurse.
Un asemenea studiu nu este disponibil şi pentru România, însă cu siguranţă digitalizarea - întregul set de schimbări provocat de tehnologie în modelele de business, în felul în care companiile îşi desfăşoară activitatea, în tipul de competenţe pe care îl caută la angajaţii lor - ar trebui să fie pe un loc de top în agenda directorilor generali atât din sistemul public cât şi cel privat.
Motivul: utilizarea soluţiilor digitale reprezintă o cale de creştere a productivităţii, de creştere a bazei de clienţi şi a veniturilor, de a lansa mai rapid noi produse pe noi segmente de piaţă, de a lua decizii mai bune bazate pe date în sistem real.
Un detaliu important de luat în calcul, atunci când discutăm despre digitalizare în România. Atunci când ne uităm la gradul de utilizare a tehnologiei pe plan local, nu trebuie să ne lăsăm orbiţi de avansul senzaţional al industriei locale hi-tech. Este adevărat: industria de IT din România a crescut exponenţial în ultimii ani, zeci de mii de români lucrând acum din Bucureşti, Cluj, Timişoara sau Iaşi pentru unele dintre cele mai mari companii hi-tech ale lumii.
Iată doar un exemplu al creşterii fenomenale înregistrate de industria locală hi-tech: conform datelor raportate la Finanţe şi prelucrate de ZF cele mai mari companii de soft şi servicii de IT au reuşit anul trecut să-şi majoreze cu 19% cifra de afaceri la 6,2 miliarde de lei (1,4 miliarde de euro), având în medie 30.000 de angajaţi, cu 3.000 mai mult faţă de anul anterior. Doar că, să nu uităm, mare parte din activitatea acestor zeci de mii de români este exportată, este livrată pentru clienţi de pe pieţele internaţionale şi nu pentru jucători locali. Datele realizate de companiile de specialitate indică de altfel fapul că piaţa locală de soft şi servicii de IT stagnează de câţiva ani - arătând astfel că există în continuare o discrepanţă semnificativă între ceea ce România consumă intern şi exportă din punct de vedere al tehnologiilor digitale.
Încă un set de date care subliniază această situaţie. În cinci ani de zile, perioadă a unui boom extraordinar pentru industria de soft şi servicii de IT locale, România a urcat un singur loc, de pe 67 pe 66 în topul global al ţărilor după gradul de utilizare al IT-ului realizat de Forumul Economic Global (WEF). Care este explicaţia acestei evoluţii: România are în continuare scoruri mediocre sau medii pentru utilizarea tehnologiei la nivel individual, în mediul de business sau guvernamental. În mod ironic, cele mai proaste scoruri obţinute de România - ţară care şi-a dublat exprturile de soft şi servicii de IT în perioada 2012-2015 tocmai pentru că are zeci de mii de programatori şi ingineri capabili să lucreze în proiecte de top la nivel internaţional, sunt înregistrate la capitole precum: utilizarea IT-ului pentru eficienţa guvernului, succesul guvernului în promovarea noilor tehnologii, importanţa IT&C-ului în viziunea guvernului.
Progresele făcute de companii dar şi de administraţie în adopţia unor noi tehnologii ar putea accelera totuşi. Pe de o parte industria hi-tech a migrat către noi modele bazate pe cloud, oferind acces la soluţii software pe bază de abonament care pot folosi resurse de calcul de asemenea închiriate – de la soluţiile simple de tip office până la platforme de administrare a unei companii sau a clienţilor unei companii.
Pe de altă parte, există şi o presiune în creştere pe companii dar şi pe administraţie de a fi gata să interacţioneze digital cu clienţii şi partenerii în contextul în care, pe fondul competiţiei dure din industria locală de comunicaţii, adopţia serviciilor de internet fix şi mobil este în plină ascensiune. Doar în perioada 2013-2015 numărul de conexiuni mobile la internet din România a crescut cu aproximativ 5 milioane.
Transformarea digitală va reprezenta şi tema centrală a ediţiei din acest an a Microsoft Summit 2016, unul dintre cele mai importante evenimente de tehnologie şi business de pe piaţa locală, care va avea loc la Teatrul Naţional din Bucureşti în data de 8 noiembrie.
Conferinţa este structurată astfel încât să acopere tematica digitalizării din perspectiva mai multor industrii, cu spaţii special alocate segmentelor care traversează schimbări dramatice pe fondul creşterii gradului de adopţie al tehnologiei - printre care se numără retailul, serviciile financiare, administraţia şi sănătatea.
Întreaga gamă de schimbări provocate de digitalizare în business şi administraţie va fi abordată în cadrul Microsoft Summit 2016 atât în sesiuni dedicate anumitor industrii cât şi în panel-uri care vor încerca să creioneze o imagine de ansamblu asupra stadiului în care se află România din punct de vedere al adopţiei tehnologiei.
O perspectivă globală asupra acestui fenomen va fi oferită de David Rowan, editor încă de la înfiinţarea, în anul 2009, a ediţiei britanice a revistei de tehnologie Wired. „Tehnologia, internetul şi noile modele de business contestă în timp real ordinea existentă, astfel că înainte de a ne da seama, regulile vechi nu mai au nicio importanţă. Însă apar oportunităţi noi extraordinare, dacă înţelegi noile reguli. Brusc, fiecare tip de business, de la hardware la servicii, realizează că trebuie să devină un business digital pentru a supravieţui. Ceea ce înseamnă schimbarea mentalităţii corporative şi pregătirea pentru o căutare continuă de noi metode de a crea valoare. Astfel, dacă nu eşti pregătit să inovezi, rişti să rămâi în urmă”, a declarat David Rowan.
Mai multe detalii despre conferinţă şi speakerii invitaţi sunt disponibile pe pagina web a evenimentului, www.mssummit.ro.
Până în data de 26 octombrie preţul biletelor care asigură accesul la conferinţă este redus cu 19%.
Ziarul Financiar este partenerul media al Microsoft Summit 2016
