Serviciile de acces la internet prin linii fixe s-au dezvoltat puternic doar în mediul urban, în timp ce la sate - unde există un număr aproape egal de gospodării, numărul de clienţi este mult mai mic, iar diferenţele devin dramatice în cazul comparaţiilor între firmele de la oraşe şi de « la ţară », arată date publicate în premieră de Autoritatea de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).
Datele ANCOM arată că în mediul rural există doar 10.000 de conexiuni la internet fix contractate de firme, faţă de 290.000 de conexiuni în oraşe.
Pe segmentul persoanelor fizice, diferenţele sunt mai mici, însă decalajul se păstrează: aproximativ 580.000-590.000 de conexiuni la net fix sunt în mediul rural, iar peste 2,25 milioane sunt în mediul urban.
Situaţia este generată în parte de lipsa de "entuziasm" a operatorilor telecom de a investi în reţele fixe costisitoare în mediul rural. O contribuţie negativă semnificativă la această situaţie este cea a actualei echipe de conducere a Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, numită de PD-L, şi care a reuşit să blocheze fonduri europene de peste 80 de milioane de euro, oferite de Bruxelles tocmai pentru a ajuta România să construiască reţele în zonele ocolite de operatori.
Fondurile sunt disponibile încă din 2007 pentru România însă Ministerul Comunicaţiilor (MCSI) a pus pe hârtie un proiect doar în 2009. Ulterior fondurile au fost blocate pentru că fostul ministru Gabriel Sandu (PD-L) a încercat să mute banii pentru un alt proiect - care ar fi presupus achiziţia de servicii IT, echipamente şi software. După preluarea mandatului de către ministrul Valerian Vreme discuţiile s-au prelungit pentru că operatorii şi statul nu s-au înţeles cine să rămână proprietarul infrastructurii. În discuţii ar fi intervenit şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), care ar fi insistat ca reţeaua să nu rămână în proprietatea unor operatori privaţi, conform unor surse din piaţă, confirmate ulterior de ministrul comunicaţiilor.
Pe de altă parte, acelaşi minister al comunicaţiilor a lansat, blocat pe neaşteptate şi apoi amânat până la un termen neclar şi trecerea României la televiziunea digitală, proces prin care s-ar fi eliberat un spectru de frecvenţe ce ar putea fi utilizat pentru furnizarea de servicii de comunicaţii mobile.
Rata de penetrare a conexiunilor de acces la internet în bandă largă la puncte fixe la 100 locuitori (numărul total de conexiuni/numărul de locuitori ai României) a atins nivelul de 14,6% la jumătatea acestui an, în timp ce rata de penetrare la 100 gospodării (numărul de conexiuni furnizate persoanelor fizice/numărul de gospodării din România) a crescut la 38,7%.
Totodată, în prima jumătate a anului 2011 numărul de conexiuni la puncte fixe instalate persoanelor juridice a înregistrat uşoare scăderi (-1%), în timp ce conexiunile instalate persoanelor fizice au înregistrat o creştere de 5%.
98% dintre conexiunile de acces la internet în banda largă aveau o viteză de transfer de cel puţin 2 Mbps, în timp ce 62% de cel puţin 10 Mbps.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
