EY România a finalizat un document care propune măsurile necesare pentru digitalizarea serviciilor publice. ”În 3 ani, România ar putea să îşi alinieze serviciile publice digitale la nivelul celor europene”

EY România a finalizat un proiect care stabileşte măsurile care trebuie luate de autorităţi pentru a dezvolta soluţii digitalizate pentru 36 de servicii publice aferente unor evenimente importante din viaţa persoanelor fizice şi juridice, al cărui beneficiar este Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), în parteneriat cu Secretariatul General al Guvernului (SGG).

Documentul propune paşii necesari prin care România poate să atingă un nivel de digitalizare a serviciilor publice care să răspundă nevoilor cetăţenilor, în linie cu cererile comunităţii europene.

Printre serviciile publice vizate se numără: Cum să începi o afacere; Vânzarea sau cumpărarea afacerii;Obţinerea permisului de conducere auto; Încheierea de contracte individuale de muncă; Cumpărarea / Închirierea / Construirea unei case; Căutarea unui loc de muncăş Eliberarea actelor de identitate; Pensionare; Înregistrarea persoanelor cu dizabilităţi în vederea obţinerii drepturilor sociale (indemnizaţiei lunare/indemnizaţiei de însoţitor, după caz) sau alte drepturi aferente; Programarea unui consult medical; Divorţ; Deces; Obţinerea indemnizaţiei de creştere a copilului; Adopţii; Înscrierea în clase primare/ liceu/ universităţi; Imigrare în România;Obţinerea unei vize (inclusiv e-visa); Obţinerea unui paşaport;.

„România are acum şansa de a progresa rapid în procesul de digitalizare a serviciilor publice, astfel încât să-şi onoreze cetăţenii cu promptitudine, respect şi eficienţă, prin mijloace digitale/electronice, fără obligativitatea de a se prezenta la ghişeul autorităţilor, atunci când nu este necesar. Instituţiile publice trebuie să aibă în vedere necesitatea de a schimba date între ele, pentru a deveni interoperabile, astfel încât cetăţeanul să nu mai fie obligat să furnizeze documente pe care instituţiile le au deja în bazele de date, iar implementarea acestor servicii să devină posibilă respectând principiile europene de guvernare digitală, în mod special cel care se referă la „o singură dată” (once-only). ”, a declarat Carmen Adamescu, Partener, Consultanţă, EY România.

Echipa EY România a identificat toate procesele din toate instituţiile publice care susţin cele „36 de evenimente de viaţă”. Din analiza centrată pe aceste evenimente, a rezultat că fără un cadru legislativ, interoperabilitate funcţională şi competenţe digitale în instituţiile publice responsabile, automatizarea proceselor şi/sau digitalizarea nu se poate implementa.  

În prezent, instituţiile publice vizate au la dispoziţie toate elementele necesare pentru a adopta măsurile recomandate şi a demara proiectele prin care digitalizează serviciile publice pentru cetăţeni aferente celor 36 de evenimente de viată, finanţate prin POC 2014 – 2020. Având în vedere că această axă de finanţare se va închide în 2023, timpul alocat implementării proiectelor devine critic, cu o fereastră de oportunitate de maximum 3 ani.

Pe mai departe, rămâne în sarcina autorităţilor orchestrarea tuturor măsurilor necesare, astfel încât foaia de parcurs propusă de consultanţii EY să poată fi urmată coerent şi sustenabil, în totalitatea ei, nu numai punctual, pentru intervenţii singulare.

Propunerea dezvoltată de EY vine cu o arhitectură guvernamentală organizaţională care să susţină dezvoltarea digitală sustenabilă, integrată şi interoperabilă în următorii 10 ani şi cu trei seturi de opţiuni de soluţionare a problemelor identificate cu măsuri specifice.

Autorităţile pot opta între adoptarea unui pachet complet de măsuri (cu măsuri minime, esenţiale şi complementare care contribuie la accelerarea evoluţiei domeniului e-guvernării), adoptarea şi implementarea doar a măsurilor considerate strategice pentru dezvoltarea domeniului e-guvernării în România şi menţinerea status quo-ului, conform căruia serviciile publice electronice continuă să se dezvolte ad-hoc, fără să fie instituit un set complet de măsuri.

Toate activităţile cuprinse în proiect s-au desfăşurat în perioada februarie 2018 – septembrie 2020, iar echipa de proiect a fost formată din 40 de experţi, analişti şi formatori, condusă de Carmen Adamescu, Partener EY România.