• Leu / EUR4.7556
  • Leu / GBP5.5125
  • Leu / USD4.2732
Business Hi-Tech

Ionuţ Scripcaru, consultant IT: Avantaje versus riscuri în folosirea PFA-ului în industria de IT: o opinie din interior

Ionuţ Scripcaru, consultant IT: Avantaje versus riscuri în folosirea PFA-ului în industria de IT: o opinie din interior

Autor: Ionuţ Scripcaru

28 apr 2015 17419

Am citit cu mare interes articolul din Ziarul Financiar „Noua modă în IT: Firmele îşi plătesc programatorii pe contracte de tip PFA“ precum şi alte articole care abordează această temă deoarece mă interesează în mod direct percepţia generală asupra acestei forme de organizare a activităţii. Aş dori să vă prezint o analiză în legătură cu folosirea PFA-ul că formă de organizare în prestarea serviciilor IT în special, însă informaţiile sunt valabile pentru orice tip de PFA care activează în domeniul serviciilor.

Eu folosesc PFA-ul (CAEN 6202 Activităţi de consultanţă în tehnologia informaţiei, plătitor de TVA, impozit plătit la normă de venit) din anul 2008 când am aflat pentru prima data de această formă de organizare a activităţii. Deşi avantajul fiscal este evident, o persoană care doreşte să îşi desfăşoare activitatea sub această formă trebuie să conştientizeze că acest avantaj se datorează expunerii la o serie de riscuri substanţiale care sunt însă destul de rar menţionate în materialele ce abordează această temă. O analiză detaliată avantaje vs. riscuri ale folosirii PFA-ului este obligatorie înaintea alegerii acestei forme de colaborare şi trebuie efectuată în totală cunoştinţă de cauză, deoarece omiterea unor detalii poate avea consecinţe destul de grave în anumite situaţii.

Avantajele folosirii PFA-ului sunt multiple, cel mai mare fiind cel fiscal datorat impozitelor şi contribuţiilor semnificativ mai mici faţă de cele plătite pentru salarii. Aş vrea să fac o paranteză aici şi să menţionez că PFA-urile plătesc atât impozit pe venit, cât şi contribuţii la sănătate şi pensii, plus TVA dacă cifra de afaceri trece de aproximativ 65.000 euro/an, deci deloc neglijabil.

Următorul avantaj pe listă îl reprezintă contabilitatea simplificată plus posibilitatea folosirii banilor încasaţi fără nevoia justificării cheltuirii lor. Ultimul din listă, dar care poate fi cel mai important avantaj este că PFA-ul poate fi gândit că un pas intermediar către lumea antreprenoriatului deoarece face introducerea către un mediu expus la riscuri unde venitul nu este garantat decât de calitatea serviciilor prestate.

Acum să trecem la riscuri sau dezavantaje: un PFA poate emite factură de prestare a serviciilor doar pentru perioadă lucrată. Cu alte cuvinte, dacă te îmbolnăveşti sau suferi un accident nu poţi beneficia de concediu medical, un PFA nu beneficiază de concediu de odihnă, nu există zile libere legale.

Dacă aceste riscuri ar trebui acoperite de către o asigurare privată (cele medicale cel puţin), costurile asigurării anulează o mare parte din avantajul fiscal. Renunţarea la serviciile unui PFA se poate face foarte uşor, respectându-se doar o eventuală perioadă de notificare specificată în contract, spre deosebire de dificultatea concedierii unui angajat care beneficiază de întreaga protecţie a legislaţiei muncii. Din această perspectivă se respectă un principiu de bază al economiei: mărimea profitului este proporţională cu riscul asumat.

Riscul cel mai mare la care se expune un PFA provine din posibilitatea reconsiderării activităţii ca dependentă de către organele fiscale în urma evaluării criteriior de dependenţă introduse prin OUG 58/2010. Dacă acest lucru se întâmplă, atunci (citez din Codul fiscal): „în cazul reconsiderării unei activităţi că activitate dependentă, impozitul pe venit şi contribuţiile sociale obligatorii, stabilite potrivit legii, vor fi recalculate şi virate, fiind datorate solidar de către plătitorul şi beneficiarul de venit.“ Aplicând principiul prevalenţei economicului asupra juridicului recalcularea impozitelor şi contribuţiilor datorate se va face retroactiv pe ultimii 5 ani, iar suma datorată plus penalităţi poate depăşi chiar veniturile încasate.

Cu alte cuvinte autorităţile fiscale spun: deşi tu eşti PFA şi ai colaborat cu un contract de prestări servicii cu Firma X, de fapt eşti un angajat mascat, şi trebuie să plătiţi taxe ca atare, fără să ia în considerare riscurile la care ai fost expus de-a lungul desfăşurării contractului. În acest caz problema este mult mai mare pentru PFA decât pentru firmă deoarece un PFA răspunde cu întreg patrimoniul personal (vezi OUG nr. 44/2008). Acest lucru înseamnă că autorităţile fiscale îţi pot executa şi bunurile personale în vederea recuperării datoriei în cazul în care nu pot fi recuperate de la plătitorul de venit (Firmă X) deoarece acesta şi-a declarat falimentul, de ex. pentru a-şi desfăşura activitatea în mod independent în condiţiile legii ca şi PFA, un consultant în IT trebuie să fie foarte atent pentru a nu îndeplini nici unul din criteriile are ar putea să îi reconsidere activitatea.

Criteriul care ridica însă cele mai mari riscuri de reconsiderare este următorul: „a) beneficiarul de venit se află într-o relaţie de subordonare făţă de plătitorul de venit, respectiv organele de conducere ale plătitorului de venit, şi respectă condiţiile de muncă impuse de acesta, cum ar fi: atribuţiile ce îi revin şi modul de îndeplinire a acestora, locul desfăşurării activităţii, programul de lucru“.

În viaţa reală majoritatea contractelor de consultanţă în IT implică prezenţa on site la client deoarece standardele de securitate în multe sectoare de activitate nu permit accesul la sistemele informatice din exterior. Acest lucru a determinat multe companii să renunţe la acesta formă de colaborare, limitând foarte mult opţiunile consultanţilor. Există însă şi companii care care s-au adaptat noilor condiţii, de voie sau de nevoie / lipsă de personal, şi au reuşit să păstreze deschisă opţiunea colaborării cu PFA-uri respectând caracterul independent al activităţii. În acelaşi timp sunt conştient că unele companii abuzează de folosirea PFA-ului doar pentru a avea un cost mai redus cu forţa de muncă şi fără a prezenta riscurile la care se expune o persoană care îl foloseşte. Important este ca fiecare caz să fie analizat în parte şi să evităm asocierea folosirii PFA-ului cu o formă de a face evaziune fiscală sau un mod de a distorsiona piaţa muncii. În general persoanele care optează pentru această formă de colaborare sunt seniori cu mulţi ani de experienţă care preferă un venit mai mare renunţând la siguranţa unui loc de muncă şi bazându-se doar pe calitatea serviciilor prestate. Dacă această opţiune nu ar mai fi disponibilă (fie din dorinţa statului de a creşte numărul angajaţilor sau în urmă lobby-ului unor companii de a-şi creşte baza de selecţie) mă îndoiesc că majoritatea PFA-urilor vor accepta o diminuare a veniturilor cu 30% 40% şi statutul de angajat, ci se vor reorienta către vest unde salariile/tarifele sunt net superioare celor din România.

Aş vrea să reiterez în concluzie că PFA-ul reprezintă atât o formă optimă de organizare a celor care doresc renunţe la statutul de angajat cât şi o modalitate cât se poate de legală şi avantajoasă de a păstra specialiştii în ţara şi ar trebui să fie folosit şi promovat că atare.

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7556
Diferență: 0,1769
Ieri: 4.7550
Azi: 4.2732
Diferență: -1,2388
Ieri: 4.2719
Azi: 5.5125
Diferență: 3,5795
Ieri: 5.5278
Azi: 4.3243
Diferență: -0,6867
Ieri: 4.3002