Figura ei de o misterioasa frumusete aparea in anii '90 pe cutia pachetului de software Corel Draw. Putini ii stiau insa povestea...
S-a intamplat din nou. Am venit la birou, mi-am umplut cana cu cafea, am pornit calculatorul, am introdus parola si am asteptat... Clepsidra s-a invartit de cateva ori, dupa care am fost anuntat ca nu am acces la retea. A trebuit sa-mi amintesc mersul in patru labe, sa verific cablurile, sa zgandaresc prizele, sa urmaresc ledurile de pe cartela de interfata, sa pornesc din nou calculatorul. Acelasi rezultat.
Primul gand a fost sa-i trimit un e-mail administratorului de retea. Imposibil, sunt offline. Am privit ecranul computerului, mi-am cautat in gand ceva de lucru si mi-am dat seama ca fara Internet nu pot face absolut nimic. Niciodata n-am realizat atat de clar dependenta de Retea. Computerul de pe biroul meu tinde sa devina un simplu - si, vai, atat de fragil - terminal de acces la Internet. Acolo se intampla lucruri extrem de importante, acolo se contureaza reperele lumii de maine, acolo se redefineste conceptul de "proprietate", iar eu stau neputincios in fata unui ecran care imi reduce lumea la cei 20 de metri patrati ai biroului.
Am pus mana pe telefonul mobil si, desigur, mi-am amintit de Hedy Lamarr. In fascinanta ei poveste s-a concentrat esenta multora dintre contradictiile cu care ne confruntam astazi. Prea putini o cunosc, asa ca merita repetata.
S-a nascut la Viena in 1914, in familia unui mare bancher. A vrut sa devina actrita si, la 19 ani, s-a lansat intr-un film care a scandalizat Europa. Aparitiile ei nude in scenele incarcate de sexualitate din filmul "Ecstasy" i-au adus faima dorita, dar si o casatorie nefericita cu un mare negustor de armament pe nume Fritz Mandl. Gelozia acestuia - starnita, sustin barfele, de aventurile ei amoroase - a tinut-o intr-un prelungit arest la domiciliu, unde Hedy isi petrecea zilele in compania radioului. La receptiile luxoase din inalta societate vieneza i-a cunoscut pe Hitler si Mussolini iar la intalnirile de afaceri a vazut filme care prezentau teste cu torpile teleghidate si chiar planurile sistemului de ghidaj. Razboiul era aproape.
Hedy se hotaraste sa evadeze si fuge la Londra, unde este descoperita de Louis B. Mayer (ultimul M din MGM). In 1937, Hedy traverseaza oceanul si in scurt timp devine marea diva hollywoodiana, noul sex simbol al anilor '40, partenera lui Clark Gable, Spencer Tracy sau James Stewart in numeroase filme de succes. Pentru Hedy Lamarr, considerata cea mai frumoasa femeie din lume, nu era destul: "Orice fata poate fi stralucitoare. Tot ce trebuie sa faca este sa stea nemiscata si sa para tampita".
Razboiul incepuse iar torpilele vandute de fostul ei sot intrasera in actiune. Sustinatoare ferventa a cauzei aliatilor, Hedy si-a propus sa-si valorifice in folosul patriei ei adoptive cunostintele despre armament dobandite la Viena. Cum s-ar putea concepe un sistem de ghidare radio a torpilelor, astfel incat semnalul sa nu poata fi interceptat sau bruiat? Legenda spune ca ideea i-a venit in timp ce canta la pian impreuna cu prietenul ei, compozitorul George Antheil. Daca semnalul radio si-ar schimba mereu frecventa, pe baza unui anumit cod? Tot ce-ar mai trebui ar fi ca receptorul sa cunoasca acest cod, astfel incat sa poata urmari semnalul pe frecventele mereu schimbatoare. Transmisia n-ar putea fi interceptata in absenta codului, iar bruiajul ar afecta doar o parte nesemnificativa a semnalului... ii expune principiul lui Antheil care, expert fiind in piane mecanice, o ajuta sa construiasca un dispozitiv experimental bazat pe o partitura transpusa pe banda de hartie destinata "programarii" unui pian mecanic.
Inventia n-a fost inteleasa de nimeni. Brevetul obtinut de Hedy si George in 1941 s-a prafuit prin arhive, dincolo de cei 17 ani de valabilitate. Abia in timpul crizei rachetelor din Cuba (1962) armata americana a inteles ce inseamna transmisia cu salt de frecventa (sau spread spectrum, cum este numita acum) si a utilizat inventia in sisteme de ghidaj, apoi in alte sisteme de comunicatii. Pana si in sistemul de sateliti Milstar.
Intregul sistem de telefonie celulara se bazeaza pe principiul transmisiei cu salt de frecventa, asa ca in buna masura ii datorez lui Hedy Lamarr sansa de a putea lua legatura cu administratorul retelei pentru a-i cere ajutorul in problema mea de conectivitate. Dupa indelungi investigatii, remediul s-a dovedit de-a dreptul empiric. Zece secunde de intrerupere a alimentarii calculatorului si iata-ma iarasi in Retea, in mijlocul controverselor despre proprietatea intelectuala si despre dreptul la intimitate.
Hedy Lamarr n-a castigat nici un cent de pe urma epocalei sale inventii, care si-a depasit cu mult vremea. Daca patentul nu ar fi expirat, poate ca Hedy ar fi fost cel mai bogat om din lume. Asa insa, s-a retras la Orlando, traindu-si foarte modest batranetile. In doua randuri a fost arestata pentru marunte furturi din magazine, dar nu a fost acuzata. Dupa sase casatorii nefericite, complet oarba, s-a stins din viata la 19 ianuarie 2000, la varsta de 86 de ani.
Par aceste randuri o pledoarie pentru o protectie sporita a proprietatii intelectuale? Nu aceasta a fost intentia mea. Internetul este spatiul unde principiile proprietatii intelectuale sunt repuse in discutie iar echilibrul intre prea multa si prea putina protectie este extrem de fragil. Softul liber se infrunta cu softul proprietar, patentele software pun Europa impotriva Americii iar vehicularea muzicii si a filmelor in format digital pune in dificultate industriile bazate pe copyright. Ceva este stramb...
In recenta sa carte - Free Culture (Penguin Press, 2004) - Lawrence Lessig descrie o situatie bizara din anii de inceput ai aviatiei. Legile americane admiteau ca proprietatea asupra unui teren se extindea in subsol pana la centrul Pamantului si in vazduh pana la limitele nedefinite... De fapt nu prea avea importanta, iar controversele vizau eventualul drept de proprietate asupra raiului. Dar cand avioanele au inceput sa zboare deasupra Americii, problema a devenit extrem de actuala. In 1945, doi fermieri au dat in judecata guvernul pentru ca avioane militare le survolau pamanturile. Legile au trebuit schimbate.
Astazi, Reteaua pune proprietatea intelectuala intr-o situatie similara.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
