Business Internaţional

2.500 mld. $ si o supraveghere de fier din partea statului, solutia pentru redresarea bancilor americane

2.500 mld. $ si o supraveghere de fier din partea statului, solutia pentru redresarea bancilor americane
12.02.2009, 00:00 18

Seful al finantelor american Timothy Geithner, sustinator al ideii de interventie a statului in sectorul privat, s-a angajat sa inunde piata financiara cu 2.500 mld. dolari (peste 1.900 mld. euro), 350 mld. dolari provenind din fonduri guvernamentale, iar restul banilor de la investitorii privati si de la banca centrala (Fed), care isi va folosi in acest caz dreptul de a tipari bancnote, scrie presa internationala.
Cele 350 mld. dolari reprezinta a doua transa din programul de slavare financiara elaborat anul trecut de predecesorul lui Geithner la carma trezoreriei americane Henry Paulson.
Anuntul privind finalizarea planului i-a speriat pe investitori, bursa newyorkeza intrand pe o panta descendenta imediat ce secretarul trezoreriei a dezvaluit detaliile programului. Indicele Dow Jones a pierdut 382 de puncte, sau 4,6%, pana la sfarsitul sedintei de tranzactionare de marti. Pietele de actiuni au fost sustinute in ultimele saptamani de asteptarile privind implementare programului de sustinere a sectorului financiar.
Pe pietele de capital din Europa si Asia, actiunile au continuat sa scada dupa ce companiile auto si cele financiare au raportat noi pierderi, dar si pe fondul speculatiilor referitoare la ineficienta planului de salvare financiara prezentat de executivul de la Washington.
In acelasi timp, senatul american, unde majoritatea este detinuta de catre membrii Partidului Democrat, a votat in favoarea adoptarii planului de stimulare economica in valoare de 800 mld. dolari al presedintelui Barack Obama.
Inainte ca acesta sa fie implementat insa este nevoie de o reconciliere intre varianta aprobata de Senat si cea abrobata de Camera Reprezentantilor, ceea ce deschide calea unor negocieri extrem de dure.
Planul are ca obiectiv crearea a trei-patru milioane de locuri de munca in urmatorii doi ani in infrastructura, industria energiei din surse regenerabile si in educatie. Planul mai include imprumuturi si alte mecanisme financiare in valoare de 100 de miliarde de dolari pentru dezvoltarea utilizarii energiei curate in sectorul privat.
Principala componenta a programului Trezoreriei este imbinarea fondurilor publice cu cele private pentru a cumpara active bancare ilichide in valoare de 1.000 miliarde de dolari si pentru a extinde un program al bancii centrale de sprijinire a operatiunilor de creditare. In acelasi timp, guvernul federal va continua programul de injectare a banilor contribuabilior in interiorul institutiilor financiare.
Totusi, bancile care vor primi lichiditati de la stat pentru a ramane solvabile vor fi nevoite sa accepte o serie de restrictii si sa furnizeze autoritatilor detalii semnificative despre operatiunile intreprinse.
Regulile privitoare la gradul de transparenta a operatiunilor si la responsabilitatea executivilor sunt mult mai stricte decat cele impuse odata cu lansarea de catre fosta administratie prezidentiala a unui plan de salvare financiara in valoare de 700 miliarde de dolari.
Presedintele Barack Obama a declarat ca intarirea supravegherii institutiilor financiare este necesara pentru ca guvernul federal sa se poata asigura ca banii primiti de catre creditori de la stat vor fi folositi pentru relansarea pietei imprumuturilor. Noul plan include, de asemenea, restrictii privind achizitii, dividende si bonusurile primite de angajati.
Regulile nu confera in mod explicit trezoreriei capacitatea de a concedia executivii bancilor care folosesc in mod eronat banii contribuabilior. Geithner a precizat totusi ca autoritatile au mai recurs la asemenea solutii si inainte si nu vor ezita sa recurga din nou daca va fi necesar.
Specialistii spun insa ca lipsa unei astfel de prevederi va complica lucrurile. Daca guvernul nu are puterea de a concedia executivii "nu exista nicio sansa ca acest plan sa se transforme intr-un succes", a declarat avocatul Ralph Nader. Pana acum trezoreria nu a fortat schimbarea conducerii in nicio institutie financiara, in afara de gigantii ipotecari Freddie Mac si Fannie Mae, care au fost preluati de catre stat in septembrie anul trecut.
Restrictiile impuse bancilor care primesc bani de la stat survin pe fondul accentuarii protestelor publice referitoare la faptul ca institutiile financiare au continuat sa-si recompenseze angajatii cu miliarde de dolari dupa ce au inregistrat pierderi uriase si au fost salvate de la faliment de catre guvern.
Si asta in conditiile in care planul initial al fostului secretar Henry Paulson prevedea infuzii de lichiditate in cadrul bancilor "sanatoase" si impunea foarte putine restrictii asupra modului in care erau folositi banii. Pana acum, peste 360 de banci au facut cereri pentru a primi lichiditati, sumele solicitate variind intre 1 mil. dolari si 25 mld. dolari.
De asemenea, banca centrala va fi nevoita sa ofere un grad mai mare de transparenta in ceea ce priveste activele detinute, iar bancile comerciale vor fi supuse unui "test de stres" pentru a li se masura vulnerabilitatea in fata socurilor pietei. Rezultatele testului nu vor fi facute insa publice.
 
Vor sa returneze rapid banii de la stat
Bancile de pe Wall Street au acceptat sprijin guvernamental de ordinul miliardelor de dolari, iar acum unele dintre ele se intreaba daca ar trebui sa returneze banii cat mai repede, scrie International Herald Tribune. Chiar inainte ca guvernul american sa-si anunte ultimele masuri de redresare a industriei bancare, directorii Goldman Sachs si Morgan Stanley au anuntat ca doresc sa returneze banii primiti de la stat cat mai rapid. Ambele banci au primit zece miliarde de dolari conform primului plan de salvare in toamna anului trecut. Rambursarea tuturor acestor fonduri va fi dificila in actualul mediu economic, insa directorii de banci se tem ca guvernul s-ar putea implica si mai mult in operatiunile bancilor atata timp cat acestea sunt datoare Washingtonului. "Credem pur si simplu ca ne-ar fi mai usor sa ne desfasuram operatiunile fara capitalul guvernului", a declarat David Viniar, directorul financiar al Goldman Saches. Eforturile de a rambursa sprijinul oferit de guvern reflecta temerile in crestere ale celor mai mari jucatori de pe Wall Street cu privire la independenta proprie si la noile reguli ce le-ar putea fi impuse pentru ca au acceptat ajutorul guvernului. Totusi, nu este clar daca ar avea sens ca bancile sa ramburseze banii primiti avand in vedere climatul de nesiguranta din prezent, spun analistii.

 

AFACERI DE LA ZERO