Japonia şi Statele Unite ar trebui să se alăture Băncii Asiatice pentru Investiţii în Infrastructură (AIIB), spune un fost diplomat american, adus de administraţia Obama la Banca Asiatică de Dezvoltare. AIIB, înfiinţată la iniţiativa Beijingului, va deveni pe măsură ce creşte rivala Băncii Asiatice, dominată de Japonia.
Diplomatul este convins că în cele din urmă SUA vor deveni membre ale AIIB, care până acum a atras de partea ei aliaţi importanţi ai Washingtonului, Marea Britanie, Franţa şi Australia. Şi alte state, chiar şi din Europa de Est, precum Ungaria şi Polonia, sunt interesate de această instituţie.
„Trebuie să avem ceva influenţă în managementul acestei instituţii. Nu vom deveni influenţi stând pe tuşă”, spune Robert Orr. El a fost din 2010 până luna aceasta ambasador din partea SUA la Banca Asiatică de Dezvoltare, se arată pe blogul The Wall Street Journal.
Dacă planurile Beijingului au succes, AIIB va rivaliza şi cu Banca Mondială, condusă de la Washington, în contextul în care SUA încearcă să izoleze China din punct de vedere comercial în Asia prin Parteneriatul Trans-Pacific. SUA încearcă să încheie un acord de acelaşi fel cu UE.
Preşedintele chinez Xi Jinping a lansat de curând AIIB în încercarea de a schimba regulile nescrise ale finanţării pentru dezvoltare la nivel mondial, relatează Reuters.
În pofida opoziţiei exprimate de Washington faţă de acest demers, aliaţi ai Statelor Unite ca Australia, Marea Britanie, Germania, Italia, Filipine şi Coreea de Sud s-au alăturat băncii asiatice ca semn de recunoaştere a influenţei în creştere la nivel economic a Chinei.
AIIB a fost lansată în mod oficial la sfârşitul săptămânii trecute, la numai 27de luni după ce preşedintele chinez a propus instituţia atât ca rivală, cât şi ca partener al instituţiilor existente ca Banca Mondială şI Banca Asiatică pentru Dezvoltare, scrie Financial Times.
Analiştii spun că finanţarea în monedă chineză ar fi prezentat dificultăţi din moment ce majoritatea ţărilor membre vor face probabil contribuţii în dolari.
Pentru China, crearea băncii este parţial un efort de a găsi canale mai profitabile de investiţii pentru rezervele sale valutare, care în acest moment sunt investite în principal în titluri americane de trezorerie cu randamente scăzute.
„Necesităţile de finanţare ale Asiei pentru proiecte de bază în infrastructură sunt absolut enorme”, a declarat preşedintele chinez, adăugând că banca va viza proiecte „de înaltă calitate şi costuri scăzute”.
„Pentru a fi în continuare cea mai dinamică regiune din punct de vedere al creşterii economice la nivel mondial, Asia trebuie să investească în infrastructură şi conectivitate”, a declarat la rândul său premierul chinez Li Keqiang.
Conform estimărilor, AIIB va oferi finanţări cuprinse între 10 şi 15 miliarde de dolari pe an în primii cinci sau şase ani şi îşi va începe operaţiunile în cel de-al doilea trimestru al acestui an.
AIIB a exclus posibilitatea oferirii de finanţare în alte monede decât dolarul, semnalând că Beijingul nu va folosi noua bancă drept platformă pentru promovarea internaţionalizării monedei chineze, potrivit Financial Times.
„Deja avem o serie de proiecte de co-finanşare (împreună cu alte bănci internaţionale de dezvoltare), cât şi proiecte proprii”, a declarat Jin Liqun, preşedinte al AIIB. Acesta a adăugat că deşi creditele vor fi denominate în dolari, banca ar putea atrage capital şi în alte monede incluzând euro şi yuanul.
Un succes al AIIB în faţa rivalelor FMI şi Banca Mondială ar reprezenta un adevărat triumf pentru China, care se opune unei ordini financiare mondiale despre care spune că este dominată de Statele Unite şi care nu reprezintă în mod adecvat ţările aflate în curs de dezvoltare.
AIIB va impune condiţia ca proiectele să fie transparente din punct de vedere juridic şi să protejeze interesele sociale şi legate de mediu, dar nu va obliga debitorii să adopte practicile favorizate de FMI, au declarat surse pentru Reuters.
Neinsistând asupra unor politici economice recomandate de Banca Mondială, AIIB ar putea evita criticile aduse rivalelor sale, despre care unii spun că impun condiţii nerezonabile debitorilor.
Acest lucru ar putea de asemenea ajuta Beijing-ul să-şi pună amprenta asupra unei bănci pe care unii oficiali guvernamentali o consideră drept un proiect atât politic, cât şi economic.
Un număr de 30 de ţări fondatoare care deţin peste 74% din acţiunile băncii au ratificat acordul privitor la crearea AIIB, iar restul ţărilor au timp până la sfârşitul anului să adere, a declarat Jin.
China a realizat o subscripţie iniţială de 29,78 miliarde de dolari la AIIB din totalul de 100 miliarde de dolari. Ţara a mai investit 50 de miliarde de dolari la sfârşitul săptămânii trecute.
În luna aprilie a anului trecut, premierul ungar Viktor Orban anunţa că ţara sa va adera la AIIB. În luna august a anului trecut, şI Polonia a anunţat că va deveni membru al Băncii Asiatice pentru Investiţii în Infrastructură (AIIB) pentru a-şi întări legăturile cu Asia şi a crea oportunităţi de business pentru companiile poloneze.
La începutul lunii august, Warsaw Business Journal scria că dacă cererea de aderare la AIIB va fi aprobată, contribuţia Poloniei va fi de 831,8 milioane de dolari.
Germania, Franţa şi Italia s-au angajat la începutul lunii martie a anului trecut să devină membre fondatoare ale noii bănci asiatice pentru investiţii propuse de China, urmând exemplul Marii Britanii, în pofida opoziţiei Statelor Unite.
