Votanţii din a doua cea mai mare ţară din America de Sud se îndreaptă duminică înspre urne, la mai puţin de trei luni după ce ţara a fost aruncată într-un haos care a şocat pieţele financiare, potrivit CNBC.
Aşteptarea generală este că preşedintele actual al Argentinei, Mauricio Macri, va fi înfrânt de opoziţia formată din Alberto Fernandez, un politician de centru-stânga, şi fostul lider populist al ţării, Cristina Fernandez de Kirchner.
Primul scrutin de alegeri prezidenţiale vine într-un moment în care ţara trece printr-o criză a creditului, înregistrând cea mai mare scădere a bursei din Argentina din ultimele decenii – ceea ce ridică îngrijorări cu privire la faptul că guvernul poate anunţa oricând falimentul pe datorie. În luna august după ce preşedintele a pierdut alegerile primare, bursa a scăzut cu 35%, iar pesoul argentinian şi-a pierdut 25% din valoare.
Cele mai recente sondaje de opinie arată că Fernandez ar putea să îl învingă pe actualul preşedinte de centru-stânga cu o diferenţă de 20% duminică, ceea ce i-ar asigura preşedinţia.
Legea din Argentina spune că pentru a câştiga alegerile prezidenţiale din primul scrutin, un candidat trebuie să ajungă la 45% din voturi, cu o diferenţă de 10% faţă de cel mai apropiat candidat.
Chiar dacă actualul preşedinte ar reuşi să ajungă în al doilea tur, „ar fi foarte, foarte, foarte dificil pentru Macri să îşi revină şi să câştige alegerile”, consideră Carlos de Sousa, economist senior pentru America Latina în cadrul Oxford Economics.
„Economia devine din ce în ce mai rea. Oameni sunt din ce în ce mai nervoşi, iar majoritatea argentinienilor îl învinuiesc pe Macri pentru asta”, spune de Sousa.
La începutul lui August, alegerile primare – considerate de mulţi un indicator care reflectă modul în care vor vota oamenii la prezidenţiale – au produs un rezultat pe care mulţi l-au interpretat ca pe un semnal clar că alegătorii erau pregătiţi să respingă programul de politici de austeritate al noului guvern.
Fernandez a câştigat atunci 47,8% din voturi pe date de 11 august, cu Macri având doar 31,8%.
În prezent, la nivel economic, inflaţia se ridică la un nivel de 55%, pesoul s-a prăbuşit, miliarde de dolari de rezerve valutare au ieşit din ţară, economia este într-o recesiune adâncă, iar ţara a fost nevoită să amâne plăţi de circa 100 miliarde dolari, reprezentând datorii.
