Business Internaţional

Argentina, în prag de default pentru a doua oară în 13 ani

Argentina, în prag de default pentru a doua oară în 13 ani

Autor: Andra Oprescu,

17.06.2014, 16:50 775

Argentina riscă să intre în default pentru a doua oară în 13 ani, după ce Curtea Supremă de Justiţie a SUA a pus o piedică majoră Argentinei în lupta dusă de aproape un deceniu împotriva unui grup de investitori-vulturi care au achiziţionat obligaţiuni argentiniene la preţ de discount când ţara se confrunta cu grave probleme financiare, au refuzat restructurarea datoriilor acceptată de cei mai mulţi creditori, iar acum cer plata datoriilor în întregime, adică 1,5 miliarde de dolari. Preşedintele Argentinei Cristina Kirchner spune că nu va ceda „extorcării”.

 

Dacă s-ar supune deciziilor instanţelor americane, Kirchner ar trăda una din valorile fundamentale promovate de ea şi de defunctul ei soţ, fostul preşedinte Nestor Kirchner, anume protejarea cu orice preţ a suveranităţii şi independenţei economice a ţării, scrie The Washington Post. Argentina este a doua economie ca mărime din America de Sud.

Instanţa americană a respins apelul Argentinei cu privire la decizia unei alte instanţe care a stabilit că Argentina nu poate face plăţi legate de obligaţiuni până când nu-şi va onora obligaţiile faţă de fondurile de hedging care nu au acceptat restructurarea datoriei în anul de după intrarea în incapacitate de plată a ţării în 2001, potrivit The Wall Street Journal.

Unul dintre fondurile implicate este asociat cu un investitor de pe piaţa  românească, Elliott Associates, principlalul acţionar al Fondului Proprietatea.

Acţiunea Curţii Supreme este crucială în lupta dintre guvernul Argentinei şi grupul de fonduri de hendging hotărâte să îşi primească plata integral. Creditorii au încercat să pună sechestru pe avionul prezidenţial în 2007. Elliott Management a intrat în posesia unei nave-şcoală a marinei argentiniene în 2012, iar anul acesta a încercat să prevină lansarea a doi sateliţi argentinieni.

Cazul a fost urmărit îndeaproape de investitori deoarece ar putea crea un precedent juridic pentru viitoarele restructurări ale datoriilor suverane. Pe măsură ce această dispută şi-a croit drum prin instanţele din SUA, jucătorii de pe piaţa financiară au cumpărat şi au vândut obligaţiuni argentiniene, profitând de volatilitatea ridicată dată de răsturnările de situaţie.

Preşedintele Kirchner a refuzat să negocieze cu fondurile speculative, numindu-le “vulturi” şi a asigurat că Argentina nu va intra în default şi că ţara sa va plăti dobânda pe care o datorează la finalul lunii iunie.

“Argentina a fost mai mult decât dornică să negocieze. Trebuie făcută diferenţa între o negociere şi extorcare de bani,” a spus Kirchner într-un interviu transmis de o televiziunea argentiniană.

Economia şi piaţa financiară din Argentina erau deja într-o situaţie precară înainte de decizia Curţii Supreme de Justiţie. Rezervele valutare ale ţării, parţial utilizate pentru a plăti deţinătorii de obligaţiuni străini, au scăzut cu 50% din 2011, la aproximativ 28,8 miliarde de dolari.

Analiştii se întreabă dacă guvernul argentinian are suficiente resurse pentru a putea funcţiona pâna la alegerile de anul viitor. Mulţi investitori au urmărit această dispută pentru a aprecia capacitatea Argentinei de a accesa din nou pieţele financiare externe pentru a acoperi deficitul de dolari de acasă.

“Proceduta legală în SUA s-a terminat," spune Marco Schnabl, partener la firma de avocatura Skadden, Arps, Slate, Meagher & Flom, care a depus argumente din partea părţilor care au susţinut poziţia Argentinei. “Ce se va întâmpla este acum o chestiune politică."

Argentina a intrat în incapacitate de plată a unor datorii de aproximativ 100 de miliarde de dolari în timpul crizei financiare din 2001. Ţara a oferit în 2005 şi 2010 deţinătorilor de obligaţiuni titluri noi, la un preţ sub valoarea nominală. Între cele două swapuri, investitorii au fost de acord să schimbe aproximativ 93% din obligaţiunile vechi.

Decizia instanţei americane este o victorie clară pentru fondurile speculative care au luptat împotriva Argentinei, inclusiv Elliott şi Aurelius Capital Management. Aceasta ar putea reduce probabilitatea unui acord, deoarece fondurile nu se mai tem că vor pierde procesele în instanţele din SUA, a declarat o persoană apropiată situaţiei.

În cazul în care Argentina nu va negocia cu fondurile, aceasta riscă să ajungă în imposibilitatea de a plăti  dobânzi de cel puţin 500 de milioane de dolari cu scadenţa pe 30 iunie.  

Decizia Curţii Supreme vine după ce guvernul lui Kirchner a intensificat eforturile de a soluţiona problemele cu creditorii considerate de analişti o strategie pentru redobândirea accesului la pieţele financiare internaţionale. În luna mai guvernul a fost de acord să plateasca 9.7 miliarde de dolari datoraţi Clubului de la Paris. Acest acord a venit la doar câteva săptămâni după ce Argentina a plătit cinci miliarde de dolari pentru compania petroliera spaniolă Repsol reprezentând o compensaţie pentru confiscarea unui pachet de acţiuni care i-a asigurat controlul unei subsidiare în urmă cu doi ani.

În pofida problemelor financiare din Argentina, investitorii oportunişti au fost întotdeauna atraşi de randamentele atractive ale obligaţiunilor argentiniene, mai mari decât ale altor ţări pentru a compensa riscul de a investi acolo.

Succesul pariurilor a fost evident anul trecut, când obligaţiunile argentiniene incluse în indicele J.P. Morgan al obligaţiunilor pieţelor emergente au adus investitorilor câştiguri de 19%, în timp ce indicele în sine a scăzut cu 6,6%.

Unii deţinători de obligaţiuni restructurate sunt încă de părere că ţara va reuşi să câştige mai mult timp şi să evite defaultul, inclusiv Diego Ferro, director de investiţii la Greylock Capital, care administrează 850 milioane de dolari, majoritatea investiţi în datorii cu probabilitatea crescută de nerambursare.

"Probabilitatea unui default este supraapreciată, iar eu nu cred că se va întâmpla", a spus Ferro. El consideră că decizia Curţii Supreme de Justiţie grăbeşte soluţionarea unei dispute care a creat incertitudine pentru toţi deţinătorii de obligaţiuni. Greylock a investit inclusiv în obligaţiuni argentiniene.

Pentru moment, analiştii spun ca efectele soluţiei Curţii Supreme de Justiţie se vor manifesta doar pe  pieţele din Argentina. Cu toate acestea, victoria fondurilor poate face investitorii în obligaţiuni de pe pieţele emergente să fie mai puţin dispuşi să accepte termenii restructurărilor datoriilor în viitor, dacă vor vedea că persistenţa dă roade.

AFACERI DE LA ZERO