Business Internaţional

Astăzi începe o săptămână de discuţii în care liderii lumii vor căuta soluţii pentru resuscitarea creşterii economice

Astăzi începe o săptămână de discuţii în care liderii lumii vor căuta soluţii pentru resuscitarea creşterii economice

Premierul rus Dmitri Medvedev, cancelarul german Angela Merkel şi premierul britanic David Cameron vor ţine în faţa elitei lumii politice şi de afaceri discursuri centrate pe eforturile de a proteja şi impulsiona revenirea timidă a activităţii economice globale. AFP/Mediafax Foto

Autor: Bogdan Cojocaru

21.01.2013, 00:06 611

Cu temă de discuţii "dinamismul re­zis­tent", aproximativ 50 de şefi de state şi de guverne, 300 de miniştri şi peste 1.000 de preşedinţi şi directori exe­cu­tivi de bănci şi companii de tot felul vor diseca în această săptămână la Forumul Eco­nomic Mondial, în pitoreasca staţiune montană elveţiană Davos, problema resuscitării economiei globale.

Dar săptămâna începe cu prima reuniune din 2013 a miniştrilor de finanţe din zona euro care de doi ani duc o luptă lipsită de dinamism cu o criză care încă rezistă. Ei vor vorbi despre înfiinţarea unui supraveghetor unic al sistemului bancar european, o armă contra crizelor viitoare.

În faţa elitei lumii politice şi de afaceri, pre­mie­rul rus Dmitri Medvedev, cancelarul german Angela Merkel şi premierul britanic David Ca­meron vor ţine discursuri centrate, probabil, pe efor­turile de a proteja şi impulsiona revenirea ti­midă a activităţii economice globale, scrie The Eco­nomic Times. Agenda va fi completată de conflictele din Siria şi Mali.

Criza din zona euro va fi, cu siguranţă, unul dintre subiectele fierbinţi ale evenimentului, care va dura de pe 23 până pe 27 ianuarie. Organizatorii au spus că reuninea de anul acesta se va concentra pe con­soli­darea sistemului economic global astfel încât aces­ta să reziste şi să-şi revină rapid în urma unor şo­curi bruşte, precum turbulenţele din zona euro. Dar spre deosebire de anul trecut, când teama că uniu­nea monetară europeană se va prăbuşi era foar­te puternică, discuţiile de anul acesta au loc într-o atmosferă de calm pe pieţele de fi­nanţare, ceea ce trezeşte optimism şi spe­ran­ţă că Europa reuşeşte să ţină criza datoriilor su­verane sub control.

Premierul italian Mario Monti şi pre­şe­din­tele Băncii Centrale Europene Mario Draghi vor vorbi despre viitorul zonei euro, iar directorul executiv al Fondului Mo­netar Internaţional Christine Lagarde va prezenta modalităţi de a genera creştere eco­nomică stabilă.

Absenţe notabile: oficiali din SUA şi China

Absenţe notabile sunt cele ale oficialilor de rang înalt din SUA şi China, dar senatorul ame­ri­can John McCain va fi prezent la discuţii referitoare la conflictul din Siria.

Anul acesta, copreşedinţii forumului înfiinţat în 1971 de către economistul german Klaus Schwab vor fi directorii executivi ai companiilor Embraer, Coca-Cola, UBS, Dow Chemical şi Toshiba şi repre­zentanţi ai Transparency International, orga­ni­zaţie importantă în lupta cu corupţia, potrivit AP. Lista invitaţilor îi include pe fondatorul Microsoft Bill Gates şi pe secretarul general al ONU Ban Ki-moon. Agenda va acoperi şi discuţii privind finan­ţa­rea luptei cu încălzirea globală, riscurile economice cau­zate de corupţie şi pirateria cibernetică, dar şi dezbateri referitoare la megaevenimente sportive.

Dincolo de teme şi agende, "noua realitate cu care ne confruntăm este o stagnare cronică şi de durată a economiei globale, în special în economiile majore care trec prin austeritate", a declarat Schwab. Un studiu al Fundaţiei Forumul Economic Mondial subliniază clar dezechilibrele cronice finaciare şi posibilitatea unui colaps financiar sistemic major. Zona euro nu agonizează doar din cauza datoriilor prea mari şi a politicilor dure de ajustare bugetară. Un euro puternic în faţa celor­lalte valute importante nu ajută în lupta cu criza, iar politicienii SUA încă n-au ajuns la un com­promis privind reducerea datoriei şi a cheltuielilor, notează The Telegraph.

"Procesul de globalizare a obosit, ba chiar dă înapoi. Trebuie să ieşim din starea de criză", a spus Schwab.

În zona euro, miniştrii de finanţe discută astăzi transformarea BCE în supraveghetorul unic al băncilor uniunii monetare, un prim pas în crearea unei uniuni bancare europene care ar garanta rezistenţa la şocuri a siste­mu­lui bancar. Cu ocazia reu­niu­nii, luxembur­ghe­zul Jean Claude Juncker va părăsi pozi­ţia de preşedinte al Euro­group după opt ani de activitate, scrie EUobserver. Locul îi va fi luat de olandezul Jeroen Dijsselbloem, singurul candidat. Dijsselbloem este ministru de finanţe al Olandei de doar două luni.

Unii oficiali ai Fed vedeau în turbulenţele financiare din 2007 veşti bune

Oficialilor de top ai băncii centrale americane Fed au avut nevoie de câteva luni pentru a realiza că criza financiară din 2007 va zgudui cea mai mare economie a lumii, potrivit unor documente ale Fed. Acestea arată că unii oficiali vedeau în turbulenţele de pe pieţele financiare - care au erupt în august 2007 din cauza problemelor pe care le-au întâmpinat pe pieţe creditele ipotecare subprime - veşti bune, crezând că astfel pieţele iau în considerare riscuri mai mari, scrie Financial Times.

Documentele - transcrierea unor discuţii din 2007 de la întâlnirile Federal Open Market Comitee, consiliul care stabileşte politica monetară - ridică întrebarea dacă nu cumva recesiunea ar fi fost mai puţin severă dacă Fed ar fi reacţionat mai rapid în loc să continue să prognozeze o creştere constantă a economiei.

Unii oficiali ai Fed vedeau în turbulenţele financiare din 2007 veşti bune

Oficialilor de top ai băncii centrale americane Fed au avut nevoie de câteva luni pentru a realiza că criza financiară din 2007 va zgudui cea mai mare economie a lumii, potrivit unor documente ale Fed. Acestea arată că unii oficiali vedeau în turbulenţele de pe pieţele financiare - care au erupt în august 2007 din cauza problemelor pe care le-au întâmpinat pe pieţe creditele ipotecare subprime - veşti bune, crezând că astfel pieţele iau în considerare riscuri mai mari, scrie Financial Times.

Documentele - transcrierea unor discuţii din 2007 de la întâlnirile Federal Open Market Comitee, consiliul care stabileşte politica monetară - ridică întrebarea dacă nu cumva recesiunea ar fi fost mai puţin severă dacă Fed ar fi reacţionat mai rapid în loc să continue să prognozeze o creştere constantă a economiei.

Deşi o economie mică, Ciprul poate aduce probleme mari Europei

Deşi pare prea mic pentru a fi băgat în seamă de pieţe, Ciprul, stat care caută un ajutor financiar internaţional uriaş în comparaţie cu economia sa, poate aduce probleme mari zonei euro, avertizează banca elveţiană UBS.

"Cazul Ciprului are toate ingredientele pentru a ridica din nou întrebări despre rezistenţa proiectului zonei euro. Situaţia ar fi totuşi mai puţin periculoasă decât isteria provocată de posibilitatea ieşirii Greciei din zona euro în urmă cu mai puţin de un an", a afirmat economistul Martin Lueck, de la UBS, citat de CNBC.

Ciprul are nevoie de un bailout de 17,5 mld. euro pentru a-şi recapitaliza băncile lovite de criza din Grecia, o altă economie mică, dar care stă în centrul actualei crize din zona euro. Dar Ciprul a devenit dependent de finanţare din Rusia după ce a primit în decembrie 2011 un împrumut de 2,5 mld. euro garantat de guvernul rus, trezind suspiciuni că băncile cipriote spală bani pentru oligarhii Rusiei.

AFACERI DE LA ZERO