După ce săptămâna trecută miniştrii de finanţe din zona euro nu au reuşit să ajungă la un acord cu FMI privind cât şi cum să fie redusă datoria Greciei, astăzi va avea loc a treia întâlnire din această lună a Eurogroup, în care se va încerca găsirea unei noi strategii pentru a salva statul elen de la colaps financiar. Oficialii vor discuta posibilitatea ca BCE să renunţe la profiturile de nouă miliarde euro aferente obligaţiunilor greceşti deţinute de instituţie. De asemenea, se vor lua în considerare extinderea scadenţelor pentru datoria Greciei, economisirea a opt miliarde euro prin reducerea ratelor de dobândă şi cheltuieli de zece miliarde euro pentru a răscumpăra 30 miliarde euro din datorie, scrie presa internaţională.
"Nu este timp de pierdut. Se lucrează intens", a spus cancelarul Germaniei, Angela Merkel, referitor la găsirea unei soluţii pentru rezolvarea problemelor Greciei. Dacă Eurogroup şi FMI ajung la un acord, atunci Grecia ar primi următoarea tranşă, de cel puţin 31 miliarde euro, a celui de-al doilea pachet de bailout.
În plus, creditorii internaţionali ar putea permite creşterea ţintei la care ar trebui să ajungă datoria Greciei în 2020 de la 120% din PIB la 124% din PIB. Costul reducerii acesteia de la nivelul la care tinde să crească datoria, de 129% din PIB, ar fi de aproximativ 10 miliarde euro, estimează un oficial grec, citat de Bloomberg.
"Încă mai trebuie puse la punct anumite chestiuni înainte de a ajunge la un acord. Estimarea de zece miliarde de euro sunt prea optimiste", a afirmat o sursă apropiată situaţiei pentru Thomson Reuters.
Datoria Greciei va ajunge până la sfârşitul anului la 340,6 miliarde euro, echivalentul a 175,6% din PIB, iar în 2015 aceasta va reprezenta 191% din PIB, potrivit celor mai recente estimări ale guvernului elen.
Principalul obstacol al Greciei în privinţa primirii noii tranşe este planul de a reduce ratele de dobândă percepute de creditorii din zona euro. O astfel de măsură ar face ca Grecia să aibă un cost de finanţare mai mic decât alte ţări membre ale uniunii monetare.
Cele mai recente probleme privind criza din Grecia, care a început în 2009, au fost declanşate de decizia Eurogroup de a prelungi cu doi ani, până în 2016, termenul limită pentru ca statul, aflat în al cincilea an de recesiune, să îşi reducă deficitul bugetar la 2% din PIB. Decizia a dus la majorarea nivelului estimat pentru datoria ţării, ceea ce a crescut tensiunile dintre UE şi FMI.
Aproximativ o treime din creditele de 148,6 miliarde euro alocate Greciei din 2010 până în prezent au venit din partea FMI.
Eurogroup ia în considerare un "haircut" al datoriei Greciei
Conform unui document al Eurogroup, datoria Greciei nu poate fi redusă la 120% din PIB în 2020 decât dacă statele membre ale uniunii monetare şterg o parte din datoriile statului elen, măsură considerată a fi ilegală de către Germania. Miniştrii de finanţe din zona euro iau în considerare posibilitatea de a şterge o parte din datoria Greciei în 2015.
Propunerea a fost discutată săptămâna trecută la Paris în cadrul unei întâlniri secrete a miniştrilor din zona euro şi a oficialilor FMI, scrie publicaţia germană Welt am Sonntag.
Germania s-a opus ferm ştergerii datoriei Greciei deoarece nu vrea să ceară contribuabililor săi să suporte factura pentru ca Grecia să rămână în zona euro. Şi BCE s-a opus propunerii deoarece acest lucru ar însemna să finanţeze direct statul elen, ceea ce este strict interzis de statutul instituţiei.
Cu toate că iniţial s-au opus măsurii, BCE şi FMI consideră acum inevitabilă ştergerea unei părţi din datoria elenă, notează cotidianul german Spiegel.
Dacă ar şterge jumătate din datoria Greciei, guvernele din zona euro şi instituţiile ar putea să reducă datoria statului elen la 70% din PIB în 2020.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
