Dacă zona euro “divorţează” de Grecia, sau invers, fiecare parte va fi lovită înzecit mai tare de ceea ce se teme că va urma după această despărţire decât de ceea ce ar putea veni dintr-un compromis pe care ele îl consideră acum inacceptabil, scrie într-un editorial publicat de Financial Times economistul Lawrence Summers, fost secretar al Trezoreriei americane.
Istoricii înţeleg cum Europa a permis Primului Război Mondial să izbucnească, dar, un secol mai târziu, sunt uimiţi că s-a întâmplat. Istoricii financiari s-ar putea uita înapoi la evenimentele din săptămâna aceasta şi să se întrebe cum a fost permisă destrămarea financiară a Europei.
Nu trebuie să existe îndoieli legate de consecinţele unui eşec. În lipsa sprijinului zonei euro, cu băncile blocate şi probleme de creditare, austeritatea din Grecia va fi mult mai dureroasă decât este acum, iar Grecia va deveni, probabil, un stat falimentar. Vor suferi atât populaţia, cât şi politicienii.
Când Grecia va da faliment, Europa îşi va primi înapoi mult mai puţin din datorie decât ar primi în cazul unei restructurări organizate a datoriei. Iar o migraţie masivă spre nord a grecilor va pune presiuni pe bugetele naţionale din Europa. La aceste probleme se va adăuga creşterea prezenţei ruşeşti în Grecia.
FMI are în faţă ceea ce va fi, de departe, cel mai mare eşec de plată din partea unui debitor din toată istoria instituţiei financiare internaţionale.
Diplomaţia eşuează şi catastrofele se produc atunci când naţiunile sunt prea procupate cu propriile îngrijorări şi nu mai au timp să ia în considerare nevoile politice ale celeilalte părţi şi devin convinse că celălalt nu va accepta nimic.
