„Aceste lingouri aparÅ£in tuÂturor polonezilor“, spuÂne guvernatorul băncii centrale din Polonia Adam Glapinski într-un clip publicitar difuzat zilele trecute, în care laudă achiziÅ£iile de aur efectuate de instituÅ£ie sub mandatul său. Åži a specificat că aceste achiziÅ£ii au fost făcute sub conducerea sa. Nu este doar laudă. Anul trecut, banca centrală poloneză a fost depăşită doar de cea a Chinei la cantitatea de aur cumpărată.
Cu altă ocazie, Glapinski a spus că puterea Poloniei stă în aur. Banca sa îşi majorează constant rezervele de metal preÅ£ios din 2018, acestea ajungând să aibă o pondere de 12,4% în totalul rezervelor valutare în 2023. Goana după aur a Poloniei va continua sub conduÂcerea lui Glapinski, planul, decis în ianuarie, fiind ca ponderea meÂtalului în reÂzerÂvele valutare să ajungă la 20%.
Glapinski, aliat de bază al parÂtidului Lege ÅŸi JustiÅ£ie care a format fostul guvern ÅŸi prieÂten bun al liderului forÂmaÂÅ£iunii, este în război cu noul executiv. GuverÂnatorul a mers până-ntr-acolo cu susÅ£inerea fosÂtuÂÂlui guÂvern încât s-a implicat în camÂpania electorală reducând abrupt în toamnă dobânzile de politică monetară chiar înainte de alegeri. Acum, Glapinski tinde să descurajeze orice speranţă de continuare a reducerilor de dobândă, principala armă în lupta cu inflaÅ£ia.
Chiar ÅŸi aÅŸa, unul dintre locotenenÅ£ii săi, Henryk Wnorowski, considerat a fi un modeÂrat, nu a exclus o rundă de reduceri de dobânzi anul acesta. Dar nici inflaÅ£ia nu mai este ce-a fost – de nici 4% în ianuarie (la o dobândă de referinţă pentru politica moneÂtară de 5,75%), faţă de 17% acum un an. ToÂtuÅŸi, dacă inflaÅ£ia nu cedează - iar un pericol în acest sens în Polonia este retragerea măsuÂrilor prin care fostul guvern a protejat populaÅ£ia de scumpiri, cum ar fi renunÅ£area la TVA la unele alimente - ÅŸi dobânzile rămân ridicate, băncile centrale îşi riscă credibilitatea.
Credibilitatea băncii centrale poloneze este pusă în pericol ÅŸi de alianÅ£ele politice ÅŸi, mai nou, de atacuri în justiÅ£ie. Glapinski a ales aurul pentru a se apăra ÅŸi nimeni nu-l poate învinoÂvăţi. Acest metal este considerat cel mai sigur refugiu în caz de vremuri tulburi. Åži alte bănci centrale, din economii mai dezvoltate decât Polonia, au ales să cumpere aur. TotuÅŸi, nu poate fi ignorată forÅ£a cu care a fost frânată inÂflaÅ£ia poloneză. Aceasta nu înseamnă că preÅ£uÂrile vor reveni la nivelurile de dinainte de panÂdeÂmie. Nici vorbă. Saltul a fost unul imens. Iar băncile centrale vor un pic de inflaÅ£ie.
ÃŽnsă situaÅ£ia în care este banca centrală poÂloneză, raportată la inflaÅ£ie ÅŸi evoluÅ£ia econoÂmică, pare o performanţă deosebită dacă este comparată cu cea în care este Banca Centrală Europeană. Iar acest lucru este valabil ÅŸi pentru celelalte bănci centrale din Europa de Est, ceea ce a făcut ca revista The Economist să remarce că aceia care au majorat primii dobânzile sunt primii care le scad. Aducerea sub control a inflaÅ£iei prin forÅ£a dobânzilor mari ÅŸi a înăspririi rapide a politicii monetare oferă băncilor cenÂtrale est-europene suficient spaÅ£iu pentru a reduce acum dobânzile.
Iar acest lucru a fost posibil mulÅ£umită inÂdependenÅ£ei băncilor centrale, după cum a observat Miroslav Singer, economist ÅŸef la GeÂnerali Group ÅŸi fost guvernator la banca cenÂtrală a Cehiei. Nu este vorba de independenţă faţă de politic, ci independenÅ£a dată de un sisÂtem monetar propriu. Singer a făcut o compaÂraÅ£ie între cum evoluează inflaÅ£ia ÅŸi dobânzile în Cehia, stat membru al UE dar care ÅŸi-a păstrat moneda proprie, coroana, ÅŸi în Slovacia, ecoÂnomia soră care a trecut la euro prin intrarea în zona euro.
Politica monetară a Slovaciei este acum cea a zonei euro, unde BCE a acţionat târziu contra inflaţiei şi acum se teme de revenirea acestuia, întârziind şi cu momentul în care va începe să reducă dobânzile.
Banca centrală cehă a efectuat la începutul acestei luni a doua diminuare de dobândă la rând, încurajată de revenirea inflaţiei în ianuarie foarte aproape de nivelul ţintă urmărit, de 2%. De fapt, instituţia a accelerat ritmul scăderii dobânzilor de la 25 de puncte de bază în decembrie la 50 de puncte de bază, aducând dobânda de politică monetară la 6,25%. Analiştii de la ING au intepretat graba prin încrederea pe care banca centrală cehă o are în acţiunile sale şi în traiectoria inflaţiei.
Iar faptul că ultima reducere nu a fost mai mare arată că instituţiei nu-i păsa în acel moment prea mult de creşterea economică, la care Cehia este cel mai slab jucător din regiune, ci de preţuri. Analiştii de la ING cred că următoarea decizie va fi o reducere a dobânzii de 75 de puncte de bază deoarece inflaţia a încetinit mai mult decât s-a anticipat. Viteza va depinde, însă, de cum reacţionează coroana la ultimele decizii. Deprecierea, aducătoare de inflaţie, ar putea încetini ritmul reducerilor de dobândă.
În Ungaria, unde şeful băncii centrale s-a transformat din mâna dreaptă a premierului Viktor Orban în critic al politicilor cheltuitoare şi inflaţioniste ale acestuia, dobânda de politică monetară fost redusă luna aceasta cu 100 de puncte de bază, adică cu un întreg punct procentual, la 9%. A fost o accelerare de la ritmul de 75 de puncte de bază cu care instituţia a ieftinit creditul în ultimele patru luni.
Oficialii băncii au explicat că deflaţia mai puternică decât au anticipat, îmbunătăţirea percepţiei riscului de ţară, o tendinţă pozitivă observată la contul curent şi persistenţa slăbiciunilor în cererea externă şi internă au permis accelerarea reducerii de dobânzi. Dar această accelerare va fi doar temporară. Portfolio.hu, principala sursă de ştiri şi analize economice şi financiare din Ungaria, a completat explicaţiile băncii centrale spunând că ieftinirea creditului cu un pas atât de mare a fost permisă de date despre inflaţie peste aşteptări de bune, de calmul de pe pieţele de capital, dar şi de deteriorarea perspectivelor de creştere economică.
Premierul Orban presează de mult timp banca centrală să diminueze mai energic dobânzile. Însă o astfel de grabă loveşte forintul, cea mai instabilă monedă din regiune. Inflaţia, la 3,8% în ianuarie, a revenit în intervalul de toleranţă al băncii centrale. Anul trecut, alimentele se scumpeau şi cu 44% în ritm anualizat.