Business Internaţional

Băncile centrale ale Cehiei şi Ungariei au accelerat scăderile de dobânzi, încurajate de aducerea inflaţiei sub control, în timp ce banca centrală a Poloniei, blocată într-un război politic, se îngroapă în aur

Aducerea sub control a inflaţiei prin forţa dobânzilor mari şi a înăspririi rapide a politicii monetare oferă băncilor centrale est-europene suficient spaţiu pentru a reduce acum dobânzile. Iar acest lucru a fost posibil mulţumită independenţei băncilor centrale, după cum a observat Miroslav Singer, economist şef la Generali Group şi fost guvernator la banca centrală a Cehiei. Este vorba de independenţa dată de moneda proprie. Foto: guvernatorul băncii centrale din Polonia, Adam Glapinski.

Aducerea sub control a inflaţiei prin forţa dobânzilor mari şi a înăspririi rapide a politicii monetare oferă băncilor centrale est-europene suficient spaţiu pentru a reduce acum dobânzile. Iar acest lucru a fost posibil mulţumită independenţei băncilor centrale, după cum a observat Miroslav Singer, economist şef la Generali Group şi fost guvernator la banca centrală a Cehiei. Este vorba de independenţa dată de moneda proprie. Foto: guvernatorul băncii centrale din Polonia, Adam Glapinski.

Autor: Bogdan Cojocaru

02.03.2024, 23:01 4942

„Aceste lingouri aparţin tu­turor polonezilor“, spu­ne guvernatorul băncii centrale din Polonia Adam Glapinski într-un clip publicitar difuzat zilele trecute, în care laudă achiziţiile de aur efectuate de instituţie sub mandatul său. Şi a specificat că aceste achiziţii au fost făcute sub conducerea sa. Nu este doar laudă. Anul trecut, banca centrală poloneză a fost depăşită doar de cea a Chinei la cantitatea de aur cumpărată.

Cu altă ocazie, Glapinski a spus că puterea Poloniei stă în aur. Banca sa îşi majorează constant rezervele de metal preţios din 2018, acestea ajungând să aibă o pondere de 12,4% în totalul rezervelor valutare în 2023. Goana după aur a Poloniei va continua sub condu­cerea lui Glapinski, planul, decis în ianuarie, fiind ca ponderea me­talului în re­zer­vele valutare să ajungă la 20%.

Glapinski, aliat de bază al par­tidului Lege şi Justiţie care a format fostul guvern şi prie­ten bun al liderului for­ma­ţiunii, este în război cu noul executiv. Guver­natorul a mers până-ntr-acolo cu susţinerea fos­tu­­lui gu­vern încât s-a implicat în cam­pania electorală reducând abrupt în toamnă dobânzile de politică monetară chiar înainte de alegeri. Acum, Glapinski tinde să descurajeze orice speranţă de continuare a reducerilor de dobândă, principala armă în lupta cu inflaţia.

Chiar şi aşa, unul dintre locotenenţii săi, Henryk Wnorowski, considerat a fi un mode­rat, nu a exclus o rundă de reduceri de dobânzi anul acesta. Dar nici inflaţia nu mai este ce-a fost – de nici 4% în ianuarie (la o dobândă de referinţă pentru politica mone­tară de 5,75%), faţă de 17% acum un an. To­tuşi, dacă inflaţia nu cedează - iar un pericol în acest sens în Polonia este retragerea măsu­rilor prin care fostul guvern a protejat populaţia de scumpiri, cum ar fi renunţarea la TVA la unele alimente - şi dobânzile rămân ridicate, băncile centrale îşi riscă credibilitatea.

Credibilitatea băncii centrale poloneze este pusă în pericol şi de alianţele politice şi, mai nou, de atacuri în justiţie. Glapinski a ales aurul pentru a se apăra şi nimeni nu-l poate învino­văţi. Acest metal este considerat cel mai sigur refugiu în caz de vremuri tulburi. Şi alte bănci centrale, din economii mai dezvoltate decât Polonia, au ales să cumpere aur. Totuşi, nu poate fi ignorată forţa cu care a fost frânată in­flaţia poloneză. Aceasta nu înseamnă că preţu­rile vor reveni la nivelurile de dinainte de pan­de­mie. Nici vorbă. Saltul a fost unul imens. Iar băncile centrale vor un pic de inflaţie.

Însă situaţia în care este banca centrală po­loneză, raportată la inflaţie şi evoluţia econo­mică, pare o performanţă deosebită dacă este comparată cu cea în care este Banca Centrală Europeană. Iar acest lucru este valabil şi pentru celelalte bănci centrale din Europa de Est, ceea ce a făcut ca revista The Economist să remarce că aceia care au majorat primii dobânzile sunt primii care le scad. Aducerea sub control a inflaţiei prin forţa dobânzilor mari şi a înăspririi rapide a politicii monetare oferă băncilor cen­trale est-europene suficient spaţiu pentru a reduce acum dobânzile.

Iar acest lucru a fost posibil mulţumită in­dependenţei băncilor centrale, după cum a observat Miroslav Singer, economist şef la Ge­nerali Group şi fost guvernator la banca cen­trală a Cehiei. Nu este vorba de independenţă faţă de politic, ci independenţa dată de un sis­tem monetar propriu. Singer a făcut o compa­raţie între cum evoluează inflaţia şi dobânzile în Cehia, stat membru al UE dar care şi-a păstrat moneda proprie, coroana, şi în Slovacia, eco­nomia soră care a trecut la euro prin intrarea în zona euro.

Politica monetară a Slovaciei este acum cea a zonei euro, unde BCE a acţionat târziu contra inflaţiei şi acum se teme de revenirea acestuia, întârziind şi cu momentul în care va începe să reducă dobânzile.

Banca centrală cehă a efectuat la începutul acestei luni a doua diminuare de dobândă la rând, încurajată de revenirea inflaţiei în ianuarie foarte aproape de nivelul ţintă urmărit, de 2%. De fapt, instituţia a accelerat ritmul scăderii dobânzilor de la 25 de puncte de bază în decembrie la 50 de puncte de bază, aducând dobânda de politică monetară la 6,25%. Analiştii de la ING au intepretat graba prin încrederea pe care banca centrală cehă o are în acţiunile sale şi în traiectoria inflaţiei.

Iar faptul că ultima reducere nu a fost mai mare arată că instituţiei nu-i păsa în acel moment prea mult de creşterea economică, la care Cehia este cel mai slab jucător din regiune, ci de preţuri. Analiştii de la ING cred că următoarea decizie va fi o reducere a dobânzii de 75 de puncte de bază deoarece inflaţia a încetinit mai mult decât s-a anticipat. Viteza va depinde, însă, de cum reacţionează coroana la ultimele decizii. Deprecierea, aducătoare de inflaţie, ar putea încetini ritmul reducerilor de dobândă.

În Ungaria, unde şeful băncii centrale s-a transformat din mâna dreaptă a premierului Viktor Orban în critic al politicilor cheltuitoare şi inflaţioniste ale acestuia, dobânda de politică monetară fost redusă luna aceasta cu 100 de puncte de bază, adică cu un întreg punct procentual, la 9%. A fost o accelerare de la ritmul de 75 de puncte de bază cu care instituţia a ieftinit creditul în ultimele patru luni.

Oficialii băncii au explicat că deflaţia mai puternică decât au anticipat, îmbunătăţirea percepţiei riscului de ţară, o tendinţă pozitivă observată la contul curent şi persistenţa slăbiciunilor în cererea externă şi internă au permis accelerarea reducerii de dobânzi. Dar această accelerare va fi doar temporară. Portfolio.hu, principala sursă de ştiri şi analize economice şi financiare din Ungaria, a completat explicaţiile băncii centrale spunând că ieftinirea creditului cu un pas atât de mare a fost permisă de date despre inflaţie peste aşteptări de bune, de calmul de pe pieţele de capital, dar şi de deteriorarea perspectivelor de creştere economică.

Premierul Orban presează de mult timp banca centrală să diminueze mai energic dobânzile. Însă o astfel de grabă loveşte forintul, cea mai instabilă monedă din regiune. Inflaţia, la 3,8% în ianuarie, a revenit în intervalul de toleranţă al băncii centrale. Anul trecut, alimentele se scumpeau şi cu 44% în ritm anualizat.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO