Polonia este al treilea producător de bere ca mărime din UE şi deoarece anul trecut vânzările au fost dezastruoase pentru industrie, presa poloneză se întreabă dacă nu cumva acest lucru va împiedica ţara să-i ajungă din urmă pe lideri. O întrebare şi mai înspăimântătoare este dacă nu cumva polonezii au început să fugă de bere.
Răspunsurile pot fi găsite în statisticile şi tendinţele europene şi internaţionale. Anul trecut a fost unul dezastruos şi pentru industria berii din Germania, liderul Uniunii la producţie. Iar cele mai recente rapoarte financiare ale Carlsberg şi Heineken, unii dintre cei mai mari berari din Europa şi din lume, arată că 2023 a fost din punctul de vedere al vânzărilor mai amar decât cea mai amară bere. Băutura alcoolică asociată cu consumul din sezonul cald pur şi simplu nu i-a mai atras pe consumatori, deşi în 2023 încălzirea globală a devenit realitate şi pentru sceptici. Vinovatul arătat de toată lumea este inflaţia. Dar există şi cauze locale specifice.
Polonezii, cea mai numeroasă naţiune din Europa de Est, au cumpărat anul trecut cu 400 de milioane de sticle şi doze de bere la jumătate de litru mai puţin decât în 2022, potrivit Warsaw Voice. Pe de altă parte, vânzările de bere fără alcool au evoluat mai bine. Cu toate acestea, 2023 a fost pentru producători un an descurajant. Vânzările au scăzut cu 7% în volum, în pofida promoţiilor şi lansărilor de produse noi. Declinul afectează toate sectoarele pieţei alcoolului, însă cea a berii şi cea a băuturilor alcoolice tari au pierdut cel mai mult.
Potrivit producătorilor, aici s-a ajuns din cauza unui cumul de factori: efectele pandemiei de COVID-19, majorările de accize, războiul din Ucraina şi inflaţia. Combinate, acestea au dus la creşterea preţurilor şi la scăderea cererii. „Polonezii cumpără mai puţină bere din cauza inflaţiei, iar traiul mai scump le-a schimbat priorităţile în ceea ce priveşte cheltuielile din bugetul gospodăriei“, spune pentru cotidianul Rzeczpospolita Marcin Cyganiak, directorul comercial al NielsenIQ, o firmă de cercetare a pieţei.
„Nu mai cheltuim pe produse care nu sunt sus pe lista necesităţilor, precum divertismentul şi cateringul, asociate de obicei cu consumul de bere.“ Datele confirmă ceea ce analiştii observă de ceva vreme: consumatorul este în depresie din punctul de vedere al încrederii, iar dacă ceva nu se îmbunătăţeşte, berea va suporta consecinţele, iar declinul se va mări, a mai spus Cyganiak. În Polonia, în 2023, preţurile berii s-au majorat în medie cu 15%. Vânzările scad din 2019, dar anul trecut a fost mai rău. S-au acumulat presiunile costurilor mai mari cu producţia, ale majorărilor de taxe şi prudenţa consumatorului lovit de inflaţie. Segmentul berii fără alcool a fost stabil, iar ponderea sa în total a crescut. Polonia este al treilea producător de bere ca mărime din UE, dar ocupă locul şapte la exporturi. De aceea, pentru producătorii locali cea mai importantă este piaţa locală. Germania este liderul de necontestat al producţiei de bere şi ocupă locul 3 la exporturi, potrivit datelor Eurostat pentru 2022.
Acolo, vânzările berăriilor şi distribuitorilor locali au plonjat cu 4,5% în 2023, spune statistica oficială. Este reluarea unei tendinţe de durată care arată că nemţii sunt într-un divorţ lent cu băutura lor renumită, după cum scrie Forbes. În 2022, vânzările au crescut cu 2,7% mulţumită dezgheţării consumului pe piaţa internă şi cea din UE în urma încetării restricţiilor prin care guvernele au încercat să împiedice răspândirea pandemiei. Însă în 2023 cererea pe piaţa internă şi cea externă a reînceput să scadă. Vânzările din Germania s-au redus cu 4,2%. Exporturile au scăzut cu 6%.
Cele către ţări din afara UE s-au prăbuşit de-a dreptul, cu 10%. Această tendinţă descendentă cu care se confruntă berăriile germane are la bază, printre altele, preocupările consumatorului legate de sănătate şi explozia preţurilor. Statistica arată că vânzările de anul trecut sunt cu 11% mai mici decât în 2013 şi cu 25% sub nivelul din 1993. Din această perspectivă se poate spune că Germania era pe vremuri o naţiune mai alcoolică? Schimbările produse de pandemie în viaţa oamenilor de rând, inclusiv în ceea ce priveşte consumul de alcool, pot sugera că da.
În timpul pandemiei, Germania a cunoscut o creştere semnificativă a numărului de persoane care au căutat ajutor pentru a-şi trata dependenţa de alcool. În Franţa, un sfert din consumatori şi-au redus consumul de alcool între 2020 şi 2021, deşi un sfert dintre fumători şi-au majorat consumul de tutun, notează Euronews. În Cehia, un alt producător recunoscut de bere, vânzările au rămas mai mici decât erau înainte de pandemie.
Probleme sunt în special cu berea la draft, pâinea lichidă a puburilor săteşti. Operatorii unei zecimi din aceste locaţii se gândesc serios să renunţe la afacere. Vânzările de bere la draft din perioada ianuarie-august au fost cu 17% mai mici decât în 2019. Inflaţia, problemele economice şi explozia generală a costului vieţii i-au scos pe cehi din cârciumi şi din restaurante.
Iar de anul acesta consumul de bere la halbă este lovit şi de creşterea TVA.
Producătorii şi pub-urile încearcă să se adapteze, livrând şi vânzând bere la doză, mai ieftină, dar nici acest lucru nu ajută prea mult. Astfel, ceea ce pandemia nu a distrus s-ar putea să o facă inflaţia şi taxele mai mari. În timpul pandemiei, cehii au intrat în legendă ajutându-şi pub-urile preferate prin cumpărarea online de bere pe care să o bea la tejghea după încetarea lockdownurilor. Pentru berarii europeni, ce e mai rău urmează să vină, spun specialiştii din industrie. În primul rând, în producţia de bere consumă multă energie deoarece cantităţi mari de lichid trebuie încălzite şi apoi răcite brusc, ca parte a procesului de pasteurizare. Apoi, o problemă mare este cu producţia locală de hamei, în scădere. România ocupă locul 19 în UE la exporturile de bere şi locul 7 la producţie.
