• Leu / EUR4.9297
  • Leu / GBP5.7419
  • Leu / USD4.6851
Business Internaţional

Blocul de dreapta condus de Giorgia Meloni triumfă în alegerile din Italia, ridicând semne majore de întrebare privind direcţia viitoare a ţării pe plan intern şi internaţional

Blocul de dreapta condus de Giorgia Meloni triumfă în alegerile din Italia, ridicând semne majore de întrebare privind direcţia viitoare a ţării pe plan intern şi internaţional

Giorgia Meloni ar putea deveni prima femeie premier a Italiei

Autor: Catalina Apostoiu

26.09.2022, 21:34 369

O coaliţie condusă de partidul de extremă dreapta Fraţii Italiei al Giorgiei Meloni a obţinut o victorie decisivă în alegerile antici­pa­te din Italia, aceasta fiind astfel în poziţie să forme­ze primul guvern al ţării con­dus de extrema dreap­­tă de la cel de-al Doilea Război Mondial.

Alianţa care in­clu­de Liga antiimigra­ţie condusă de Matteo Salvini şi Forza Italia a lui Silvio Berlusconi a obţi­nut aproximativ 43% din vo­turi. Partidul Fraţii Italiei a câştigat peste un sfert din voturi, o performanţă remarcabilă pentru un partid care a obţinut doar 4% din voturi în alegerile din 2018. Partidul a fost creat în 2012, dar îşi are rădăcinile în mişcarea neofascistă din secolul 20 din Italia care a apărut după moartea liderului fascist Benito Mussolini în 1945.

Acesta a rezonat cu părţi ale publicului îngrijorate de imigraţie, relaţia ţării cu UE şi economia. Alegerile anticipate au fost orga­nizate în urma prăbuşirii coaliţiei fragile a lui Mario Draghi, ca parte a unui proces care a început în momentul în care Mişcarea 5 Stele şi-a retras susţinerea pentru guvern. Draghi a demisionat în iulie.

Guvernul de coaliţie condus de Meloni, al 68-lea al Italiei din 1946, nu va fi instalat probabil înainte de sfârşitul lunii octombrie, Mario Draghi rămânând deocamdată la cârma administraţiei interimare.

Giorgia Meloni, care ar putea deveni prima femeie premier a Italiei, are puţină experienţă privind guvernarea şi ar urma să preia această poziţie într-un moment dificil pentru ţara sa.

Următorul guvern italian se va confrunta cu o serie de crize simultane, în condiţiile în care penuriile de energie generate de războiul din Ucraina alimentează inflaţia şi submi­nează creşterea economică, scrie Bloomberg. Impactul asupra finanţelor Italiei şi perspecti­va unor noi majorări de dobânzi din partea BCE au împins randamentele obligaţiunilor pe 10 ani ale Italiei la peste 4,3% comparativ cu mai puţin de 1% în decembrie.

Coaliţia s-a angajat să menţină economia şi finanţele publice sub control.

În ultimii 30 de ani, liderii politici s-au străduit să gestioneze împrumuturile uriaşe ale Italiei. În ultima vreme, măsurile guverna­mentale menite să protejeze economia au îm­pins raportul datorie/PIB la niveluri nemaiîn­registrate de la sfârşitul Primului Război Mondial.

Premierul Mario Draghi a reuşit să aducă raportul pe o direcţie descendentă, iar orice succesor va avea în faţă provocarea de a menţine direcţia respectivă într-un moment în care criza energiei se intensifică.

Inflaţia, situată în prezent la 8,4%, este de asemenea o problemă. Deşi erodează dato­riile, aceasta loveşte în finanţele italienilor obişnuiţi, stârnind nemulţumire, sentiment de care politicienii de centru-dreapta au profitat. Majorările de dobânzi menite să aducă preţu­rile de consum sub control vor spori de ase­me­nea costul îndatorării guvernamentale.

Populaţia în scădere a ţării reprezintă o altă provocare.

Guvernul interimar condus de Mario Draghi se pregăteşte să reducă estimarea de creştere pentru 2023 la uşor peste 0,5%, în condiţiile în care criza energetică apasă greu asupra celei de-a treia mari economii a zonei euro, notează Reuters.

Trezoreria estimează că PIB-ul italian va creşte cu 3,3% sau 3,4% în acest an, în creş­tere de la ţinta de 3,1% din aprilie. Pentru 2023, guvernul vede creşterea la 0,6%-0,7%, cu mult sub ţinta anterioară de 2,4%.

Draghi a alocat deja aproximativ 66 mili­arde de euro din ianuarie pentru diminuarea impactului crizei energetice asupra firmelor şi familiilor. Succesorul său va trebui probabil să urmeze aceeaşi cale.

Giorgia Meloni are în plan să includă în bugetul pe 2023 reduceri de taxe de ordinul miliardelor de euro pentru impulsionarea creşterii, potrivit consilierului său economice. Într-un interviu recent, aceasta declara că va respecta reglementările UE privind bugetul.

„Întrebarea este dacă vor devia de la planul de reformă al lui Draghi, ceea ce va decide dacă banii vor continua să vină de la UE“, arată Geoffrey Yu, strateg la Bank of New York Mellon din Londra, potrivit Bloomberg.

Analiştii avertizează că susţinerea pentru Meloni s-ar putea dovedi efemeră având în vedere obstacolele viitoare, notează Financial Times.

„Dacă analizăm ultimii 30 de ani, a fost o succesiune de oameni care se vând ca fiind noi, atrag atenţia o vreme, le este greu să vină cu rezultate, iar mai apoi oamenii devin furioşi. Electoratul trece rapid la altcineva“, arată Daniele Albetazzi, profesor la University of Surrey.

Alegerile au fost urmărite îndeaproape în Bruxelles şi Washington, unde strategii sunt preocupaţi de ce va însemna noul guvern pentru relaţia Romei cu UE şi abordarea Italiei privitoare la războiul din Ucraina.

Mario Draghi a adoptat o poziţie fermă împotriva invadării Ucrainei şi a ajutat la creionarea sancţiunilor dure împotriva Moscovei. Meloni a criticat la rândul său dur războiul şi s-a angajat să menţină abordarea severă faţă de Moscova. Însă poziţiile partenerilor săi sunt mai ambigue. Salvini este un admirator al lui Putin, iar Berlusconi a părut să justifice invadarea Ucrainei spunând că Putin a vrut doar să înlocuiască guvernul de la Kiev cu „oameni decenţi“.

Capitalele şi pieţele financiare din Europa vor analiza cu atenţie primele mişcări ale Giorgiei Meloni, având în vedere trecutul eurosceptic al acesteia şi poziţia ambivalentă a aliaţilor săi cu privire la Rusia.

În Europa, primele care au salutat victoria lui Meloni au fost partidele de opoziţie de extremă dreapta din Spania şi Franţa şi guvernele din Polonia şi Ungaria ale căror relaţii cu Bruxelles-ul sunt tensionate.

Potrivit The Local, oficialii din Bruxelles au declarat că nu se vor grăbi să tragă concluzii cu privire la Italia. „Îi vom judeca după program, după cine va fi ministru al finanţelor“, a declarat un oficial european.

Fie că este vorba de război sau inflaţie „lunile următoare vor fi foarte dificile şi vor testa unitatea europeană“, potrivit lui Fabian Zuleeg, director al European Policy Centre.

Ministrul francez pentru afaceri europene, Laurence Boon, a indicat drept problematică lipsa de previzibilitate a extremei drepte.

În pofida focusului internaţional intens asupra rezultatelor alegerilor, italienii au fost mai puţin entuziasmaţi cu privire la acestea, notează Financial Times.

Prezenţa la vot a fost de numai 64%, semnificativ sub minimul record anterior de 73% din 2018. „Percepţia este că indiferent dacă votezi sau nu, nu se schimbă nimic cu adevărat şi că toţi politicienii sunt la fel“, remarkă Valerio Alfonso Bruno, de la Centre for the Analysis of the Radical Right din Londra.

 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9297
Diferență: 0,2297
Ieri:
Azi: 4.6851
Diferență: -1,1228
Ieri:
Azi: 5.7419
Diferență: 0,8536
Ieri:
Azi: 5.0142
Diferență: 0,5051
Ieri: