Bulgaria se numără printre ţările cu cea mai mică datorie publică din Uniunea Europeană (UE), are cea mai puternică şi stabilă monedă naţională din Europa de Est şi este un exemplu de disciplină fiscală pentru celelalte ţări membre ale UE. Mai mult, Bulgaria candidează pentru statutul de membru în cadrul grupului select care reuneşte 34 de ţări cu economii dezvoltate şi de piaţă din întreaga lume, Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OCDE). Ce alimentează acest elan al Bulgariei?
Bulgaria are a doua cea mai mică datorie publică din UE, de 16,3% din PIB, după Estonia, pentru care raportul este de 6%, cu toate că datoria ţării a crescut în ultimii ani din cauza crizei, potrivit datelor Eurostat pentru 2011. Bulgaria se numără printre ţările care au reuşit într-o perioadă scurtă de timp să reducă decalajele faţă de Europa de Vest, iar la acest lucru a contribuit parţial politica fiscală conservatoare adoptată în urma crizei din 1996-1997, potrivit agenţiei Focus Fen.
În trimestrul trei, Produsul Intern Brut (PIB) al Bulgariei a crescut cu 0,5% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 0,1% faţă de trimestrul anterior, potrivit Institutului Naţional de Statistică din Bulgaria. În valoare absolută PIB-ul Bulgariei s-a situat la 21.735 milioane leva (11.112 milioane euro). Aceste date plasează Bulgaria la mijlocul listei statelor membre ale UE în ceea ce priveşte creşterea economică. Pentru următorii doi ani, 2013 şi 2014, Comisia Europeană estimează că Bulgaria va avea o creştere economică de 1,4%, respectiv 2%.
Ţinând cont de situaţia economică, Bulgaria ar trebui să atingă o creştere a productivităţii de 5,5% dacă vrea într-adevăr să ajungă din urmă ţările din vestul Europei, notează Focus Fen.
Peter Harrold, director în cadrul BM pentru Europa Centrală şi statele baltice, a atras atenţia asupra importanţei eficientizării energetice pentru a îmbunătăţi condiţiile din ţară şi pentru bunăstarea populaţiei. Atenţionarea a fost făcută în cadrul prezentării BM a performanţei economice a Bulgariei din ultimii 20 de ani. Creşterea economică înregistrată de Bulgaria se datorează în principal agriculturii şi industriei, sectoare unde activitatea a avansat cu 6,3% respectiv 3,5% în termeni anuali. În acelaşi timp, sectorul serviciilor, cu o pondere de 57% în PIB-ul ţării, a scăzut cu 1%.
Guvernul condus de premierul Boiko Borisov, ales în 2009, a făcut paşii necesari pentru stimularea creşterii economice, încercând în acelaşi timp să menţină şi o politică financiară strictă. Disciplina fiscală impusă de ministrul de finanţe Simeon Djankov s-a dovedit a fi eficientă şi împreună cu reducerea cheltuielilor bugetare a adus economia Bulgariei pe un drum al creşterii economice constante într-o perioadă de criză.
Încurajează afacerile cu impozite mici
Începând cu 1 ianuarie 2008, Bulgaria are o cotă unică de impozitare de 10% atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru cele juridice, aceasta fiind cea mai scăzută rată de impozitare din UE.
Odată cu intrarea în UE, Bulgaria şi-a ancorat moneda naţională, leva, de euro. "Leva este o clonă a euro. Nu este un vot de neîncredere dat monedei unice, ci o reafirmare a suveranităţii în a avea controlul propriului regim monetar", a spus economistul Steve Hanke, arhitectul consiliului monetar al Bulgariei. Sistemul scuteşte Bulgaria de riscurile fluctuaţiei cursului valutar.
În ceea ce priveşte zonele propice pentru investiţii din Bulgaria, trei mari oraşe, Sofia, Varna şi Burgas se disting pentru investitori, conform unui studiu realizat de Institutul pentru Economie de Piaţă, o organizaţie non-guvernamentală din Sofia. Dar tendinţa de concentrare a investiţiilor în marile oraşe semnalează depopularea ţării. Din cauza crizei economice, cea mai mare parte dintre cetăţenii Bulgariei caută un loc de muncă în unul dintre cele trei oraşe, acolo unde se fac cele mai multe investiţii din ţară.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels