Business Internaţional

Când comerţul moare, şi oraşul moare. Criza costului vieţii din Europa de Est s-a transformat într-o criză a magazinelor mici, care dispar într-un număr „şocant“ de mare

Falimentul i-a lovit mai ales pe comercianţii mici, pe cei cu magazine independente, în timp ce lanţurile mari, inclusiv francizele, au rezistat bine.

Falimentul i-a lovit mai ales pe comercianţii mici, pe cei cu magazine independente, în timp ce lanţurile mari, inclusiv francizele, au rezistat bine.

Autor: Bogdan Cojocaru

16.05.2023, 23:00 837

Decembrie 2022. Se apropie Crăciunul. Vine şi Anul Nou. Sărbătorile în Praga sunt de vis. O arată puhoaiele de turişti străini care se plimbă pe străzile comerciale din cartierele istorice ale capitalei cehe. Însă nimeni nu se înghesuie în magazinele de lux care se aliniază în cele mai scumpe zone ale oraşului. Vitrinele strălucesc, dar înăuntru vânzătoarele se uită plictisite în telefon. De vină este criza costului vieţii, in­flaţia record afectându-i deopotrivă pe turişti şi pe locuitorii Pragăi.

Pofta pentru lux va reveni curând, nu de­geaba proprietarii magazinelor scumpe au continuat să plătească întreţinerea şi chiriile exorbitante, scrie Prahain.cz. Dar pen­tru mulţi dintre comercianţii mici criza este fatală, şi nu doar în Cehia, cea mai matură eco­nomie din Europa de Est, ci peste tot în regiune. În Cehia, potrivit Biroului de Credit Ceh, aproape 11.100 de comercianţi mici şi liber-profesionişti şi-au închis afacerile nu­mai în noiembrie 2022, nu­măr de trei ori mai mare decât media ultimilor ani pen­tru această lună.

Doar 6.140 de persoane au pornit o nouă afacere. În total, în perioada ianuarie-noiembrie aproximativ 60.000 de afaceri mici s-au închis, cu 57% peste nivelul din anul ante­rior, scrie idnes.cz. Acest lucru este evident în oraşul turistic Kutná Hora. Acolo unde în alţi ani turiştii animau peisajul urban, vitrinele sunt pustii, uşile sunt încuiate sau obloanele sunt trase. Pe principalele străzi în ianuarie erau vacante 80 de spaţii comerciale. Antre­prenorii mici îşi închid afacerile unul după altul şi pleacă. Când comerţul moare, şi oraşul moare.

În Ungaria, Index.hu a constatat, din da­tele statistice oficiale, că „un număr şocant de magazine“ s-au închis în ultimele 12 luni – 4.500. Iar viitorul nu arată bine. Magazinele sunt de aştep­tat să se închidă într-un ritm şi mai rapid din cauza erodării trep­tate a puterii de cumpărare. Pentru retaileri, costurile au crescut atât de mult încât mulţi dintre ei se tem că vor ajunge în faliment şi de aceea aleg să închidă din magazine. În medie, angajaţii din Ungaria primesc salarii cu 20% mai mari faţă de anul trecut, dar preţurile la unele produse şi mai ales la energie au sărit în aer.

Mâncarea s-a scumpit cu 40-45%, mai mult decât oriunde în Uniunea Europeană. Pla­fonările de preţuri aplicate de guvern şi pro­moţiile forţate pe care acesta le cere comercianţilor lovesc mai ales în magazinele mici. Numărul de magazine care s-au închis în ultimul an echivalează cu 4% din total. Media ultimilor ani este de 2-3%. Potrivit datelor biroului naţional de statistică, în Ungaria 1.500 de supermarketuri, 1.000 de alte magazine şi 800 de magazine de îmbrăcăminte şi-au în­cetat operaţiunile. Inflaţia, cea mai puternică din UE, are efecte pe măsură. Consumul de alimente s-a redus cu 10% an la an.

Spre comparaţie, în timpul crizei financia­re şi economice globale din 2008-2009, scăde­rea a fost de 8-9%. Guvernul de atunci a pier­dut alegerile, la putere venind Viktor Orban şi partidul său, Fidesz, printr-o victorie care i-a adus o majoritate de două treimi în parlament. Se va repeta istoria? Probabil că nu, deoarece Fidesz are un control asupra instituţiilor statului care rivalizează cu cel al comuniştilor, iar 50% din alegători îi sunt alături, în pofida scăderii nivelului de trai, notează Daily News Hungary.

În Polonia, în primele nouă luni ale anului trecut au dispărut aproape 3.800 de ma­gazine de retail, din care 700 doar în sezonul estival, scrie „Dziennik Gazeta Prawna“. În total, 10.000 de comercianţi au dat faliment, şi-au închis punctele de vânzare sau şi-au sus­pendat activitatea. O astfel de schimbare piaţa polo­neză n-a mai văzut de ani de zile. În timpul pandemiei, doar 290 de magazi­ne au dispărut.

Falimentul i-a lovit mai ales pe comer­cianţii mici, pe cei cu magazine indepen­dente, în timp ce lanţurile mari, inclusiv fran­cizele, au rezistat bine. Înainte de pandemie existau 78.000 de francize pe piaţă, pentru ca spre finalul anului trecut numărul să treacă de 80.000. Diferenţa arată că francizele noi sunt adesea recrutate dintre magazinele ai căror proprietari au decis că în vremuri mai dificile au şanse mai mari să supravieţuiscă într-un grup. Această strategie este evidentă mai ales la magazinele de electronice şi electrocasnice. Numărul lor creşte încontinuu din 2017, mul­ţu­mită tendinţei de digitalizare, muncii de aca­să şi refugiaţilor din Ucraina. În acest mediu, vânzările au crescut cu peste 10%.