Decembrie 2022. Se apropie Crăciunul. Vine şi Anul Nou. Sărbătorile în Praga sunt de vis. O arată puhoaiele de turişti străini care se plimbă pe străzile comerciale din cartierele istorice ale capitalei cehe. Însă nimeni nu se înghesuie în magazinele de lux care se aliniază în cele mai scumpe zone ale oraşului. Vitrinele strălucesc, dar înăuntru vânzătoarele se uită plictisite în telefon. De vină este criza costului vieţii, inflaţia record afectându-i deopotrivă pe turişti şi pe locuitorii Pragăi.
Pofta pentru lux va reveni curând, nu degeaba proprietarii magazinelor scumpe au continuat să plătească întreţinerea şi chiriile exorbitante, scrie Prahain.cz. Dar pentru mulţi dintre comercianţii mici criza este fatală, şi nu doar în Cehia, cea mai matură economie din Europa de Est, ci peste tot în regiune. În Cehia, potrivit Biroului de Credit Ceh, aproape 11.100 de comercianţi mici şi liber-profesionişti şi-au închis afacerile numai în noiembrie 2022, număr de trei ori mai mare decât media ultimilor ani pentru această lună.
Doar 6.140 de persoane au pornit o nouă afacere. În total, în perioada ianuarie-noiembrie aproximativ 60.000 de afaceri mici s-au închis, cu 57% peste nivelul din anul anterior, scrie idnes.cz. Acest lucru este evident în oraşul turistic Kutná Hora. Acolo unde în alţi ani turiştii animau peisajul urban, vitrinele sunt pustii, uşile sunt încuiate sau obloanele sunt trase. Pe principalele străzi în ianuarie erau vacante 80 de spaţii comerciale. Antreprenorii mici îşi închid afacerile unul după altul şi pleacă. Când comerţul moare, şi oraşul moare.
În Ungaria, Index.hu a constatat, din datele statistice oficiale, că „un număr şocant de magazine“ s-au închis în ultimele 12 luni – 4.500. Iar viitorul nu arată bine. Magazinele sunt de aşteptat să se închidă într-un ritm şi mai rapid din cauza erodării treptate a puterii de cumpărare. Pentru retaileri, costurile au crescut atât de mult încât mulţi dintre ei se tem că vor ajunge în faliment şi de aceea aleg să închidă din magazine. În medie, angajaţii din Ungaria primesc salarii cu 20% mai mari faţă de anul trecut, dar preţurile la unele produse şi mai ales la energie au sărit în aer.
Mâncarea s-a scumpit cu 40-45%, mai mult decât oriunde în Uniunea Europeană. Plafonările de preţuri aplicate de guvern şi promoţiile forţate pe care acesta le cere comercianţilor lovesc mai ales în magazinele mici. Numărul de magazine care s-au închis în ultimul an echivalează cu 4% din total. Media ultimilor ani este de 2-3%. Potrivit datelor biroului naţional de statistică, în Ungaria 1.500 de supermarketuri, 1.000 de alte magazine şi 800 de magazine de îmbrăcăminte şi-au încetat operaţiunile. Inflaţia, cea mai puternică din UE, are efecte pe măsură. Consumul de alimente s-a redus cu 10% an la an.
Spre comparaţie, în timpul crizei financiare şi economice globale din 2008-2009, scăderea a fost de 8-9%. Guvernul de atunci a pierdut alegerile, la putere venind Viktor Orban şi partidul său, Fidesz, printr-o victorie care i-a adus o majoritate de două treimi în parlament. Se va repeta istoria? Probabil că nu, deoarece Fidesz are un control asupra instituţiilor statului care rivalizează cu cel al comuniştilor, iar 50% din alegători îi sunt alături, în pofida scăderii nivelului de trai, notează Daily News Hungary.
În Polonia, în primele nouă luni ale anului trecut au dispărut aproape 3.800 de magazine de retail, din care 700 doar în sezonul estival, scrie „Dziennik Gazeta Prawna“. În total, 10.000 de comercianţi au dat faliment, şi-au închis punctele de vânzare sau şi-au suspendat activitatea. O astfel de schimbare piaţa poloneză n-a mai văzut de ani de zile. În timpul pandemiei, doar 290 de magazine au dispărut.
Falimentul i-a lovit mai ales pe comercianţii mici, pe cei cu magazine independente, în timp ce lanţurile mari, inclusiv francizele, au rezistat bine. Înainte de pandemie existau 78.000 de francize pe piaţă, pentru ca spre finalul anului trecut numărul să treacă de 80.000. Diferenţa arată că francizele noi sunt adesea recrutate dintre magazinele ai căror proprietari au decis că în vremuri mai dificile au şanse mai mari să supravieţuiscă într-un grup. Această strategie este evidentă mai ales la magazinele de electronice şi electrocasnice. Numărul lor creşte încontinuu din 2017, mulţumită tendinţei de digitalizare, muncii de acasă şi refugiaţilor din Ucraina. În acest mediu, vânzările au crescut cu peste 10%.
