Că BCE va majora dobânda de politică monetară cu jumătate de punct procentual în această săptămână este considerat ceva sigur. Ce se va întâmpla cu preţul creditului în zona euro după aceea, este mai greu de prognozat. Pieţele ar paria pe încetinirea ritmului în care banca centrală majorează dobânzile, dar peste economie se abate iar un front de instabilitate: Germania pare că se va confrunta totuşi cu o recesiune, iar inflaţia a reînceput să accelereze în Spania.
În Europa de Est, în ţările care nu fac parte din zona euro, dobânzile s-au oprit din creştere de câteva luni bune se discută deja despre reducerea lor. Dar nici aici nimic nu este sigur şi în niciun caz costul creditării nu se va micşora prea curând. În Ungaria, ministrul dezvoltării economice Márton Nagy a declarat că banca centrală ar putea începe să reducă „precaut“ dobânzile când inflaţia va încetini.
Tot el se aşteaptă ca inflaţia să urce la 25% în februarie după care să urmeze o tendinţă de încetinire care va duce indicatorul sub 10% până la finalul acestui an. Astfel s-ar crea spaţiu în care banca centrală să poată începe să tragă în jos dobânzile. Înainte de a fi ministru, Nagy a fost viceguvernator al băncii centrale, dar într-o perioadă în care instituţia era aliată cu guvernul.
Acum nu mai este cazul, deşi conducerea băncii centrale nu s-a schimbat. În Ungaria, dobânda de politică monetară este de 13%, dusă acolo şi pentru a fi frânat plonjonul forintului, şi se pare că aceasta este o limită peste care banca centrală nu vrea să treacă, riscul ca economia să fie destabilizată fiind prea mare.
Ultimul val de inflaţie a lovit Ungaria recent, după ce guvernul s-a văzut forţat să renunţe la plafonările de preţ pentru carburanţi. Dacă nu o făcea, ţara s-ar fi confruntat cu o criză de benzină şi motorină. Nagy a descris dobânzile băncii centrale ca fiind „foarte ridicate“, vătămătoare pentru econonomie şi piedici în calea guvernului, scrie Budapest Business Journal.
Plafonările preţurilor altor produse, cum ar fi alimente de bază, riscă să producă alte penurii, iar ministrul a asigurat că dacă inflaţia coboară rapid până în februarie, aceste limite vor fi retrase. Nagy a confirmat că la inflaţie contribuie, pe lângă energia scumpă şi deprecierea forintului, creşterile de taxe şi de salarii. În timp ce banca centrală apreciază că retailerii transmit în proporţie de 100% în preţurile pentru consumator pierderile cauzate de plafonări, Nagy crede că ponderea este de cel mult 60-70%.
Banca centrală nu a indicat vreo traiectorie pe care ar putea încadra dobânzile în viitorul apropiat, dar menţine dobânda de politică monetară la 13% deja de câteva luni. Între timp, economia riscă să ajungă în recesiune, iar agenţia de evaluare financiară S&P a redus ratingul suveran al Ungariei – ceea ce teoretic înseamnă datorie mai riscantă şi preţuri mari mari la care se împrumută statul. În Polonia, unul dintre oficialii de top ai băncii centrale, Ludwik Kotecki, a spus că vede motive pentru creşterea uşoară a dobânzilor, dar că nu crede că instituţia va decide să facă acest lucru, cel puţin nu anul acesta, notează Reuters.
„Sper doar că nimeni va veni cu ideea de a le reduce“, a exclamat el. „Este mult prea devreme pentru a avea astfel de discuţii.“ Inflaţia s-a situat la 16,6% în decembrie, iar Kotecki estimează că indicatorul va ajunge la 12-13% în acest semestru. Banca centrală poloneză s-a ferit mult timp să crească dobânzile, preferând în schimb ca prin creditul ieftin să hrănească creşterea economică. Dar inflaţia a scăpat de sub control şi banca nu a mai avut ce face decât să scumpească banii în ceea ce reprezintă cea mai agresivă înăsprire a politicii monetare din istorie.
Dobânda de referinţă este la acelaşi nivel din septembrie, de 6,75%. Pariurile de pe pieţele financiare sugerează că primele reduceri ale dobânzii vor veni spre finalul acestui an. PKO Bank Polski se aşteaptă ca prima rundă de tăieri să fie de 50 de puncte de bază, scrie Bloomberg. Kotecki nu se aşteaptă ca economia să intre în recesiune anul acesta. Cele mai recente date arată că PIB-ul a încetinit la 4,9% anul trecut.
Creşterea s-a bazat pe producţia industrială, în timp ce consumul şi-a micşorat cadenţa. În Cehia, sub noua conducere, considerată a fi una aleasă pe motive politice, banca centrală nu mai este adepta majorărilor şoc ale dobânzii de politică monetară. Viceguvernatoarea Eva Zamrazilova a declarat recent că dobânda ar trebui să ajungă la 3-5% într-un an sau doi, de la 7% în prezent.
