Votul s-a făcut prin referendum, iar iniţiatorii doresc înfiinţarea unei companii publice de utilităţi care să concureze cu cele private pentru licenţa de distribuţie a energiei în oraşul cu 3,5 milioane de locuitori.
Contractul actual dintre municipalitate şi Vattenfall, care durează de 20 de ani, va expira la sfârşitul anului viitor. Compania suedeză face un profit anual de circa 50 de milioane de euro din distribuţia energiei în Berlin, potrivit Financial Times.
Campania în favoarea renaţionalizării urmăreşte şi asigurarea necesarului de energie al oraşului din surse regenerabile conform politicii trasate de guvernul german după dezastrul de la centrala nucleară Fukushima, care prevede renunţarea la energia atomică şi adoptarea energiei verzi. Iniţiatorii referendumului doresc ca astfel să dea o palmă companiei Vattenfall, care produce circa 80% din energia furnizată consumatorilor germani prin arderea lignitului, cel mai poluant combustibil fosil. Compania deţine o mină de lignit în estul Germaniei pe care intenţionează să o extindă înghiţind astfel câteva sate din apropierea graniţei cu Polonia, scrie EUObserver.
Referendumul se înscrie într-o serie de iniţiative populare în vederea renaţionalizării sectorului energetic german. Alegătorii din Hamburg, al doilea oraş ca mărime din Germania, au decis în septembrie ca municipalitatea să preia controlul asupra reţelei de distribuţie din oraş, la peste 20 de ani după ce activitatea fusese cedată companiilor Vattenfall şi E.ON.
Nemţii nu mai vor ca apa să le fie furnizată de francezi
De altfel, în aceeaşi lună primăria Berlinului a cumpărat o participaţie de 25% la furnizorul local de apă menajeră de la grupul francez Veolia (care deţine şi Apa Nova, furnizorul de apă din Bucureşti), cu 590 milioane de euro. Tranzacţia a venit la un an după ce un procent similar din companie fusese vândut de grupul german RWE către Berlin pentru 658 milioane de euro, notează agenţia Reuters.
Deşi un sondaj realizat în septembrie arăta că 60% din locuitorii Berlinului sunt în favoarea preluării controlului asupra reţelei de distribuţie, primăria a avertizat cetăţenii că transferul concesiunii prezintă „riscuri financiare de necalculat“ pentru municipalitate, care are datorii de 60 miliarde euro.
În plus, analiştii arată că naţionalizarea reţelei nu va aduce automat energie mai ieftină deoarece activitatea are marje mici de profit, iar politica de preţuri este stabilită de guvernul federal.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 04.11.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
