Business Internaţional

„Cărbunele a murit“, o spun investitori, strategi şi cifre. „Oriunde te uiţi, cărbunele nu mai este o opţiune nici pentru energie, nici pentru locuri de muncă“

„Cărbunele a murit“, o spun investitori, strategi şi cifre. „Oriunde te uiţi, cărbunele nu mai este o opţiune nici pentru energie, nici pentru locuri de muncă“

La începutul anului trecut Marea Britanie, epicentrul Revoluţiei Industriale, şi-a închis şi ultima mină de cărbune de adâncime. Acum, acolo mai sunt deschise doar exploatări de suprafaţă.

Autor: Bogdan Cojocaru

22.06.2017, 00:07 1758

„Cărbunele a murit“, spun stra­tegii de la BlackRock, unul dintre cele mai mari fonduri de in­ves­tiţii financiare.

Acelaşi lucru îl spune Felipe Calderon, fostul preşedinte al Mexicului şi preşedintele onorific al Comisiei Globale pentru Economie şi Climă.

Statisticile şi investitorii le dau dreptate, şi cu jumătate de gură şi puternicul grup de lobby al industriei energetice europene Eurelectric, care atenţionează că agonia cărbunelui va dura mai mult decât se crede.

„Este sfârşitul erei cărbunelui“, scrie Bloomberg după datele statistice de la BP, unul dintre cei mai mari producători de petrol din lume. Ci­frele arată că producţia de cărbune a scăzut într-un ritm re­cord în 2016. China, cel mai mare con­su­ma­tor de e­ner­gie din lume, a ars cea mai re­du­să can­titate de cărbune din ultimii şase ani, iar în SUA, cea mai mare eco­nomie a lu­mii, utilizarea acestui com­bus­tibil po­­lu­ant s-a redus la nivelurile din anii 1970.

Jim Barry, strateg al BlackRock, crede că, deşi cărbunele va rămâne în mixul energetic al multor ţări, orice investitor care caută profit din cărbune mai departe de zece ani face pariuri „foarte riscante“.

Vicepreşedintele Băncii Asiatice pentru Investiţii în Infrastructură (AIIB) Thierry de Longuemar a spus că instituţia sa, o iniţiativă chineză care a atras multe dintre economiile impor­tante ale lumii, inclusiv europene (România se va număra printre statele membre), nu va finanţa centrale pe cărbune. AIIB ar trebui să reprezinte o contragreutate la instituţii financiare internaţionale precum Banca Mondială unde influenţa americană este prea mare pentru a fi pe placul Beijingului.

România produce şi consumă cărbune. Însă acest combustibil şi-a redus contribuţia la mixul producţiei de energie de la 37% în 2008 la 34% în 2010 şi 24% în 2016.

Statisticile BP arată că consumul de cărbune la nivel global a scăzut cu 1,7% anul trecut, iar producţia cu 6,2%. Declinul producţiei este cel mai mare înregistrat vreodată şi reflectă în principal scăderi în China (8%) şi SUA (19%). Marea Britanie, leagănul revoluţiei industriale alimentate cu cărbune, s-a remarcat prin prăbuşirea cu 52% a consumului „la niveluri văzute ultima dată acum 200 de ani“, după cum spun analiştii de la BP. Acolo, ultimele trei mine de cărbune au fost închise în 2016.

În SUA, „preţurile mici ale gazelor naturale au decimat producţia de cărbune. Centralele pe cărbune s-au închis şi nu le va redeschide nimeni“, explică Andrew Cosgrove, analist la Bloomberg Intelligence. În 2008, SUA au produs 1,2 mld. tone de cărbune, o cantitate record, iar prin arderea acestui combustibil a fost produsă jumătate din electricitatea consumată acolo. Apoi au venit boomul gazelor de şist şi explozia energiei regenerabile. Între timp, americanii au învăţat să folosească energia mai eficient. În 2016, SUA a produs 728 de milioane de tone de cărbune. În martie, căr­bunele contri­buia cu 28% la pro­ducţia de energie. Statul Massachusetts şi-a închis la sfârşitul primă­verii şi ulti­ma centrală pe cărbune. California a li­mi­tat cantitatea de energie care poate fi produsă prin arderea cărbunelui, ceea ce practic limitează numărul de cen­trale. SUA au acum 51.000 locuri de muncă în mineritul după cărbune, faţă de 89.400 în 2011. Spre comparaţie, lan­ţul de magazine JCPenney, confruntat cu probleme financiare, avea 106.000 de angajaţi în ianuarie, notează CNN.

În India, cea mai mare democraţie a lumii, compania de stat Coal India intenţionează să închidă 37 de mine subterane de cărbune până în martie 2018 deoarece nu sunt profitabile. Compania are peste 400.000 de angajaţi. Aici consumul a crescut deoarece cărbunele este atât de ieftin şi uşor de exploatat încât companiile de utilităţi îl preferă în locul gazelor pentru pro­ducţia de electricitate.

Însă situaţia se va schimba deoarece guvernul a dublat recent taxa pe cărbune şi a anunţat că nu va construi capacităţi noi în afară de centralele aflate în prezent în faza de construcţie până cel puţin în 2027.

Până atunci, energia din surse regenerabile va fi mult mai ieftină decât este în prezent.

În China, cel mai mare producător şi consumator de cărbune (consumul acestei ţări reprezintă jumătate din consumul global), guvernul intenţionează să închidă anul acesta capacităţi de producţie de 150 de milioane de tone, potrivit Xinhua. Producţia scade de trei ani. China a depăşit SUA ca principalul producător de energie din surse regenerabile.

Din UE, Antonio Mexia, care în curând va ceda şefia Eurelectric, spune că „faza de negare“ a industriei energetice în privinţa regenerabilelor s-a terminat, făcând referire la încetineala cu care companiile mari de utilităţi s-au adaptat la creşterea energiei solare şi eoliene în mixul energetic al Europei. Succesorul său prezice pentru cărbune o agonie mai lungă decât s-a crezut iniţial.

„De mai bine de zece ani, cărbunele a furnizat energia pentru creşterea ecomomică, alimentând Revoluţia Industrială, contribuind la o mare parte din dezvoltarea mondială. Dar zilele bune pentru cărbune au apus. Oriunde te uiţi, cărbunele nu mai este cea mai bună opţiune pentru energie şi locuri de muncă. De fapt, devine un pariu riscant“, scrie în Financial Times Felipe Calderon.

 
AFACERI DE LA ZERO